Sari la conținut

Éva Székely

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Éva Székely
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Budapesta, Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
Decedată (92 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Budapesta, Ungaria Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăFarkasréti temető[*][[Farkasréti temető (Hungarian cemetery in Budapest)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGyarmati Dezső[*][[Gyarmati Dezső (Hungarian water polo player and coach (1927–2013))|​]] () Modificați la Wikidata
CopiiGyarmati Andrea Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieînotătoare[*]
antrenor
farmacistă Modificați la Wikidata
Sportnatație  Modificați la Wikidata
Titluri și realizări
Jocuri olimpiceJocurile Olimpice de vară din 1948
swimming at the 1952 Summer Olympics – women's 200 metre breaststroke[*][[swimming at the 1952 Summer Olympics – women's 200 metre breaststroke (women's 200 metre breaststroke events at the Olympics)|​]]
swimming at the 1956 Summer Olympics – women's 200 metre breaststroke[*][[swimming at the 1956 Summer Olympics – women's 200 metre breaststroke (women's 200 metre breaststroke events at the Olympics)|​]]  Modificați la Wikidata

Éva Székely (n. , Budapesta, Regatul Ungariei – d. , Budapesta, Ungaria)[2] a fost o înotătoare maghiară.[3] Ea a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de vară din 1952 de la Helsinki și medalia de argint la Jocurile Olimpice de vară din 1956, a stabilit șase recorduri mondiale și a câștigat 44 de titluri naționale.[3] A devenit prima deținătoare a recordului mondial la proba de 400 m mixt individual în 1953.[4]

Éva Székely s-a născut în orașul Budapesta, capitala Ungariei[5] într-o familie de evrei. Mama ei era o evreică ortodoxă din Ungaria de Sus, iar tatăl ei s-a născut în satul Vâlcele (azi în jud. Covasna) din Transilvania.[6][7] Tatăl Evei și-a maghiarizat numele din Goldstein în Székely în 1912 la Budapesta.[necesită citare]

În copilărie a concurat la o echipă locală de înot,[5] iar în 1941, când avea vârsta de 14 ani, a stabilit un record național de viteză, deși i s-a permis cu mare greutate să concureze din cauza faptului că era evreică,[8] și în curând a fost exclusă din echipă din cauza religiei ei.[5] Nu i s-a mai permis să concureze în următorii patru ani și a supraviețuit Holocaustului, în mare parte pentru că devenise o înotătoare faimoasă.[3] În ultimii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial, a locuit împreună cu alte 41 de persoane într-o „casă sigură” aglomerată cu două camere din Budapesta, administrată de elvețieni, și, pentru a se menține în formă, alerga în fiecare zi, urcând și coborând cinci etaje pe scări de 100 de ori.[3][5]

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial l-a cunoscut pe viitorul ei soț, Dezső Gyarmati⁠(d), care a devenit ulterior triplu campion olimpic (1952, 1956 și 1964) la polo pe apă; ei au divorțat ulterior, iar Dezső a decedat în anul 2013, înaintea fostei sale soții.[3][5][9] Fiica lor, Andrea Gyarmati, născută în 1954, a fost o înotătoare în probele de spate și fluture, care a câștigat două medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1972 de la München.[3][5] După Revoluția Ungară din 1956, familia Gyarmati a emigrat în Statele Unite ale Americii, dar nu au rămas mult timp acolo și s-au întors pentru a avea grijă de părinții Évei Székely, iar începând de atunci autoritățile maghiare nu le-au mai permis celor doi soți să părăsească țara împreună.[3]

Éva Székely a obținut trei medalii de aur la Jocurile Mondiale Universitare din 1947,[5] urmate de cinci medalii de aur la Campionatul Mondial Universitar din 1951.[5] Ea a câștigat medalia de aur⁠(d) la proba de 200 de metri bras (stabilind un nou record olimpic) la Jocurile Olimpice de vară din 1952 de la Helsinki și medalia de argint⁠(d) la Jocurile Olimpice de vară din 1956.[3][5][10] De asemenea, a stabilit șase recorduri mondiale și a câștigat 44 de titluri naționale.[3] A stabilit primul record mondial în proba de 400 m individual mixt în 1953.[4]

După ce s-a retras din competiții, Éva Székely a lucrat ca farmacistă și antrenoare de înot, antrenându-și, printre altele, propria fiică.[5]

În anul 1976 a fost inclusă în International Swimming Hall of Fame.[4] I s-a acordat titlul de Sportivă a Națiunii⁠(d) din Ungaria în 2004 și a primit premiul Prima Primissima⁠(d) în 2011.[3] De asemenea, a fost inclusă în Internațional Jewish Sports Hall of Fame⁠(d).[5]

Éva Székely a murit pe 29 februarie 2020 la Budapesta, la vârsta de 92 de ani.[11]

Ea a fost autoarea a trei cărți, dintre care una a fost tradusă în alte limbi:

  • Numai câștigătorii au voie să plângă! (Sírni csak a győztesnek szabad!), Magvető Kiadó⁠(d), Budapesta, 1981
  • Am venit, am văzut, am pierdut? (Jöttem, láttam... Vesztettem?), Magvető Kiadó, Budapesta, 1986
  • Am înotat/Am supraviețuit (Megúsztam), Sport Kiadó, Budapesta, 1989
  1. ^ Gyász: elhunyt Székely Éva, a Nemzet Sportolója (Hungarian) (în maghiară), Nemzeti Sport Online[*][[Nemzeti Sport Online |​]], , accesat în  
  2. ^ Joó, Gábor (). „Meghalt Székely Éva olimpiai bajnok”. Index (în maghiară). Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f g h i j Bull, Andy (). „Holocaust survivor to Olympic gold: the remarkable life of Eva Szekely”. The Guardian. Accesat în . 
  4. ^ a b c „EVA SZEKELY (HUN)”. ISHOF.org. International Swimming Hall of Fame. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b c d e f g h i j k Jacov Sobovitz. „Eva Szekely”. Jewish Women's Archive. Accesat în . 
  6. ^ Szekely, Eva (), „Because I wanted to be an Olympic Champion”, În Handler, Andrew; Meschel, Susan V., Young people speak : surviving the Holocaust in Hungary, Internet Archive, New York : Franklin Watts, ISBN 978-0-531-11044-7, accesat în  
  7. ^ „Hungary Civil Registration, 1895-1980 Pest-Pilis-Solt-Kis-Kun Budapest (V. Kerület) Marriages (Házasultak) 1919 (ápr)”. Familysearch.org. Accesat în . 
  8. ^ Hall of fame - Székely Éva. sportmuzeum.hu
  9. ^
  10. ^ Andrews, Travis M. „Washington Post: Breaking News, World, US, DC News & Analysis”. The Washington Post. Accesat în . 
  11. ^ „Elhunyt Székely Éva olimpiai bajnok úszó”. Bumm.sk. Arhivat din original la . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]