Zenovie Cârlugea

ZENOVIE CÂRLUGEA

Poet, eseist, critic și istoric literar, editor. N. 28 oct. 1950, în loc. Crușețu-Maiag, Gorj. Gimnaziul și Liceul Teoretic la Balș-Olt. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura română, secția română – latină, Universitatea din București (1975). Lucrare de licență: „Temele poeziei lui Lucian Blaga”, coord. șt. Eugen Simion. Gradele II (1979) și I (1983) în învățământ la IPCD Craiova. Doctorat în filologie cu teza Lucian Blaga – dinamica antinomiilor imaginare (2004), Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (cond. şt.: Mircea Tomuş). Profesor (și director) la Școala Gimnazială de 10 ani din com. Prigoria, Gorj (1972-1976), transferat prin concurs la Liceul Teoretic „Ecaterina Teodoroiu” din Tg.-Jiu (1976-2018). Ca director (1998-2002), a transformat unitatea de învățământ, pe baza tradiției și rezultatelor, în „Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu”, școală de prestigiu a învățământului românesc de azi. Coordonator al Centrului de Excelenţă pentru Creaţia Literară a Elevilor, CNET– Gorj şi METS . Coordonator al revistei liceului Studium (1998-2015), distinsă în mai multe rânduri cu Titlul de Laureat la Concursurile Naţionale ale Revistelor Școlare. Președinte al Filialei Târgu-Jiu a Societății de Științe Filologice din România (1990-2018). Diferite stagii, cursuri, programe de formare continuă în domeniu didactic. Editor al unor periodice de cultură, restituiri culturale şi publicaţii proprii (cărţi de eseuri, critică literară, poezii). Fondator-coordonator al revistei de cultură „Portal-MĂIASTRA”, editată în parteneriat: Filiala Gorj a Societății de Ştiinţe Filologie din România & Centrul Judeţean pentru Consercarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (din 2005 şi în continuare). Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, din 5 iunie 2007.

Colaborări la periodice culturale: „Amfiteatru”, „Familia”, „Ramuri”, „Orizont”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Literatorul”, „România literară”, „Tribuna”, „Brâncuşi”, „Dacoromânia”, „Reflex”, „Pro Saeculum”, „Luceafărul” (Botoșani), „Hyperion” (Drobeta Turnu-Severin), „Discobolul”, „Scrisul Românesc”, „Mișcarea literară”, „Luceafărul de dimineață”, „Acolada”, „Vatra-Veche” ș.a.

Editor (volume):

Adam Puslojic, Tăcere lustruită (poezii), cu o Postfaţă de Z.C. (2006); Dumitru Florica, Sărbătoarea poeziei, poezii, restituire, cu o notă bio-bibliografică (2007);  Iunian Th. Ciobanu, Legendele Insulei Ada-Kaleh, povestiri, 2007, restituire (Postfață și Notă bio-bibliografică de Z.C.); Ion Miloş,  Coloana Infinitului, poezii (cu o Postfaţă de Z.C.) ; Dumitru Bălașa, Tradiții daco-române, studii istorico-etnografice, Ed. CJCPCT Gorj, 2015 (Studiu introductiv și bibliografie de Z.C.).

Îngrijitor al unor volume de poezii, proză, studii, albume de artă (cu prefețe, postfețe, recomandări pe coperta IV, recenzii)  semnate de : Constantin Uscătescu, Sabin Velican, Constantin Th. Ciobanu, Romus Roca, Ion Hirghiduș, Angela Furtună, Ioan Dragoș, Silviu Doinaş Popescu, Oana Rădoi, Oana Popescu, Edvina Mogoş, Andrei Popete-Pătraşcu, Gheorghe Filiș, Nicolae Diaconu, Lucian Gruia, Dinu Eleodor, Romulus Iulian Olariu, Doina Oiţă, Andreea-Denisa Vlădulescu, Ion C. Gociu, Oana Bâzoc, Pr. cercet. istoric Dumitru Bălașa, Antonie Dijmărescu, Ion Brad, Octavian Doclin, Nicolae Suciu, Constantin E. Ungureanu, Nicolae Mareș, Florin Preda Dochinoiu, Pompiliu Marcea (prefață la romanul postum „Pacient în Galapagos”); prefețe la antologii apărute la Editura Academiei Române (Octavian Doclin, Nicolae Dragoș, Radu Ulmeanu ş.a.

Lucrări publicate:

POEZII:

Fericirile, poeme, Editura „Alexandru Ştefulescu”, Târgu-Jiu, 1994;

Deseninări de cleştar, poeme, Editura „Spicon”, Târgu-Jiu, 1995;

Gheaţă la mal, poezii, Editura „Spicon”, Tg.-Jiu, 1997;

Foişor în Heliopolis, poezii, Editura Fundaţiei Culturale „Constantin Brâncuşi”, Târgu-Jiu, 1997;

Ochiul înrourat, poeme, Editura Fundaţiei „C. Brâncuşi”, 1999;

Ochiul înrourat, poeme, antologie, col. „Opera Omnia”, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2013, 665 p.

Lythiada, poeme eponime, Ed. Măiastra, Tg.-Jiu, 2014, 120 p.

ISTORIE ȘI CRITICĂ LITERARĂ:

Poezia lui Lucian Blaga, eseu critic, Societatea de Ştiinţe Filologice Gorj – Editura „Alexandru Ştefulescu”, 1995;

Alexandru Macedonski – Palatul fermecat. Eseu asupra barocului macedonskian”, Editura „Alexandru Ştefulescu”, Târgu-Jiu, 1997;

Brâncuşi – azi, eseuri critice, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 2000;

Lucian Blaga – dinamica antinomiilor imaginare, Editura Media Concept, Sibiu, 2005;

Dacoromania profundă, studii de dacologie, Editura Centrului Judeţean de Creaţie, Târgu-Jiu, 2005;

Lucian Blaga – studii, articole, comunicări, Editura „Măiastra”, Târgu-Jiu, 2006;

Arethia Tătărescu. Marea Doamnă a Gorjului interbelic (în colaborare), Ed. Măiastra, Tg.-Jiu, 2007;

Folclor de pe Valea Amaradiei, materiale de arhivă, CJCPCT Gorj.2007;

Tudor Arghezi şi spiritul Olteniei, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2008;

Brâncuși – orizonturi critice, Ed. Scrisul Românesc, 2009;

Brâncuşi – studii şi eseuri, Editura „Măiastra”, Tg.-Jiu, 2009;

Lucian Blaga – solstiţiul sânzienelor, documentar, Ed. „Măiastra”, 2010;

Tudor Arghezi – un elogiu al Gorjului, Ed. Măiastra, 2010;

Victor Daimaca – descoperitorul de comete, monografie, „Scrisul Românesc”, 2010.

Lucian Blaga – între amintire şi actualitate. Interviuri, cronici, reportaje în Mărginimea Sibiului, ,,Scrisul Românesc”, Craiova, 2011.

Eminescu – mitograme ale daco-românității, Ed. ,,Scrisul Românesc”, Craiova, 2011.

Lucian Blaga – sfârșit de secol, început de mileniu, Ed. ,,Scrisul Românesc”, Craiova, 2012.

Blaga – Goethe, afinități elective (eseu critic & documentar), Ed. ,,Scrisul Românesc”, 2012.

Panopticum. Studii și eseuri de critică și istorie literară, I, Ed. Fundației „Constantin Brâncuși”, 2013, 412 p.

Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare. Ediția a II-a, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2013, 822 p.

Eminescu - mitograme ale dacoromânității, ediția a II-a, revizuită și augmentată, Tipo Moldova, Iași, 2014, 252 p.

Editura RAM – Aninoasa, Gorj, monografie, Tg.-Jiu, 2014, 172 p.

Spiritul pandur și sufletul gorjenesc, antologie de texte, prefață, studiu introductiv și note de…, Ed. CJCPCT Gorj, Tg.-Jiu, 2014, 528 p.

De neamul Cartienilor... Istoria unui asasinat politic din Gorjul sec. al XIX-lea, documentar-album, Ed. CJCPCT Gorj, 2015.

Mihai Eminescu – drumuri și popasuri în Gorj, Ed. CJCPCT Gorj, 2016.

Lucian Blaga – dicționar esențial. Oamenii din viața lui, vol. I, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2017.

Lucian Blaga la Bistrița, în colaborare, Ed. Napoca Star, 2018.

Lucian Blaga – dicționar esențial. Oamenii din viața lui, vol. II, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2018.

Lucian Blaga și lumea Banatului, studiu monografic, Tipo Moldova, 2018.

Tudor Arghezi – dicționar esențial. Oamenii din viața lui, Tipo Moldova, 2019.

Mihai Eminescu – dicționar monografic. Oamenii din viața lui, Tipo Moldova, 2019.

Constantin Brâncuși. Dicționar monografic - Oamenii din viața lui, Tipo Moldova, Iași, 2020.

Triada de aur: Eminescu-Arghezi-Blaga, Tipo Moldova, 2022.

Distincţii/Premii:

Premiul pentru poezie al ziarului „Scânteia tineretului”, 1968;

Marele Premiu pentru poezie şi critică literară la Festivalul Naţional de Literatură „Tudor Arghezi”, 21 mai 1994;

Premiul Spiritualităţii Gorjene pe 1998, acordat de Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Gorj (plachetă şi publicaţie aniversară cu prilejul împlinirii a 55 de ani, din partea Consiliului Judetean Gorj, Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, Centrului Judetean de Creaţie şi Şcolii Populare de Artă, din Tg-Jiu);

Diplome de excelenţă, acordate în perioada 1998-2009, pentru activitate în cultură şi învăţământ, acordate de Primăria Târgu-Jiu, „pentru activitate culturală deosebită şi succese remarcabile pe tărâmul şcolii româneşti”;

Inclus în câteva dicţionare editate de Centrul Biografic Internaţional din Cambridge (1997-2003) şi ales membru în ADVISORY COUNCIL – I.B.C. CAMBRIDGE, England, atestatul – 29 ianuarie 2000; American Biographical Institute, North Carolina 27622 USA, 2007, 2008, 2009;

Diplomă de excelenţă, acordată de Asociaţia Română pentru Patrimoniu- ARP, Bucureşti, 2006;

Diploma „Gheorghe Lazăr”, cl .I, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, 2007;

Premiul Fundaţiei Naţionale „Nişte ţărani” pentru lucrările de critică şi istorie literară „luminând cu pasiune şi acribie portretul poetului şi filosofului Lucian Blaga”, Bucureşti-Slătioara, 25 oct. 2007;

Diplomă de Excelenţă în Cultură, oferită de Consiliul Județean Gorj, dec. 2007;

Premiul special pentru cea mai bună lucrare de argheziologie, pentru lucrarea „Tudor Arghezi şi spiritul Olteniei”, Scrisul Românesc, 2008, Festivalul National „Tudor Arghezi”, Tg.-Jiu, 2008; Premiul de argheziologie, 2010 pentru lucrarea „Tudor Arghezi – un elogiu al Gorjului”;

Premiul special al Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, Alba Iulia, 10 mai 2008;

Diplomă de excelenţă pentru cercetarea şi promovarea operei lui Lucian Blaga, conferită de juriul Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, 2009;

Premiul de critică literară, 2010, Festivalul Int. „Lucian Blaga”, Alba Iulia – Sebeş;

Diplome de excelenţă pentru cercetări în domeniul dacologiei şi Trofeele „Burebista” (2005), „Decebal” (2006), „Tomiris” (2007), „Regalian” (2008) şi „Mihai Eminescu” (2009), „Mihai Viteazul” (2010), acordate în cadrul Congreselor Internaţionale de Dacologie organizate la Bucureşti şi Alba Iulia de Dacia Revival International Society of New York.

Diplomă de Excelență în Cultură, decernată de Consiliul Județean Gorj, cu prilejul împlinirii a șase decenii de viață (28 oct. 2010).

Diplomă de Excelență pentru editarea revistei de cultură „PORTAL-MĂIASTRA”, începând cu anul 2005 până în prezent, decernată de Consiliul Judetean Gorj, în cadrul Atelierului Național de Poezie, 9 septembrie 2011 (președintele juriului: Gheorghe Grigurcu). Organizatori: Centrul Județean de Creație Gorj (director: Ion Cepoi) și Biblioteca Județeană „Christian Tell” (director: Olimpia Bratu).

Premiul pentru promovarea şi dezvoltarea universului artistic blagian pentru lucrarea de critică literară: „Lucian Blaga – sfârşit de secol, început de mileniu” (Scrisul Românesc, 2012), decernat în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” – 2012.

Diplomă de Excelență, acordată de Fundația Culturală „Pompiliu Marcea”, 2018.

Diploma „CENTENARUL MARII UNIRI”, acordată de Fundația „Alba Iulia 1918, pentru Unitarea și Integritatea României” și Revista „Dacoromânia”, Alba Iulia, 2018, 2023.

Premiul OPERA OMNIA – scriitori gorjeni, acordat în cadrul Festivalului Internațional „Tudor Arghezi”, ediția XXXVIII, 20 mai 2018.

Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova pentru lucrarea LUCIAN BLAGA. Dicționar esențial. OAMENI DIN VIAȚA LUI, vol. I-II, Tipo Moldova, 2017 (11 decembrie 2018).

Premiul de argheziologie pentru vol. „TUDOR ARGHEZI. Dicționar esențial – Oameni din viața lui” (Tipo Moldova, 2019, 806 p.) la Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi”, ed. a XXXIX-a, Tg.-Jiu, 23-26 mai 2019.

DISTINCȚIA DE ONOARE, conferită în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, Sebeș, 9-12 mai 2019.

PREMIUL MIHAI EMINESCU pentru Dicționarul monografic „MIHAI EMINESCU – OAMENI DIN VIAȚA LUI” (2019), Festivalul Int. de Literatură „Mihai Eminescu”, ed. a XXXI-a, Băile Herculane, 14 ianuarie 2021. Președintele juriului: acad. Mihai Cimpoi.

PREMIUL „EMINESCU ZIARISTUL” acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (28 iunie 2021, București)

Premiul OPERA OMNIA pentru Critică și istorie literară, acordat de revista „Cafeneaua literară”, Pitești, 27 oct. 2022.

Referinţe critice (selectiv):

Jeana Morărescu, O nouă interpretare a poeziei lui Lucian Blaga, în „Caiete critice”(Bucureşti, nr. 6-7/103-104, 1996, pp. 110-112);

Dinu Pătulea, Patru poeți (Vasile Bardan, Z. Cârlugea, Lidia Blidaru, Diana Manole), 1995;

Al. Florin Țene, Profil poetic, în „Convorbiri literare” (Iaşi, nr. 10/oct. 1998, p. 40),

Interim (C. Stănescu), Arghezi în Lagărul de la Târgu-Jiu, în „Adevărul literar şi artistic” (Bucureşti, anul VIII, nr. 492, din 2 noiembrie 1999, p. 2),

Al. Fl. Țene, în „Ardealul literar şi artistic” (Deva, nr. 1-2/12-13, 2000, p. 39),

Jeana Morărescu, în „Meridian Blaga” (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2000);

Al. Florin Țene, în „Rostirea Românească” (Timişoara, an VII, nr. 1-2-3, ian.-febr.-martie 2001, p. 72 şi anul VIII, nr. 1-2-3-/2002, pp. 87-88);

Lucian Gruia, în „Viaţa Românească” (Bucureşti, anul XCVII, aug.-sept., nr. 8-9/2002, pp. 248-250);

Ion Tarbac, în „Scriitori Gorjeni.File de dicţionar” (Editura „Ager”, Târgu-Jiu, 1998, pp. 38-40);

„Gorjeanul”(2 noiembrie 1999);

Al. Dumitriu, în „Albina românească”, serie nouă, Buc., an CLXXVIII, oct/nov 2006;

Gheorghe Grigurcu, Blaga în amurg, I, II, în „România literară” , nr. 32 şi 33 / 2006;  Baroc existențial, în nr. 22/2007; Muzele lui Blaga, nr. 20 ( 4 iunie)/2010;

Barbu Cioculescu, Arghezi redivivus, în „Acolada” ,  nr. 14, nov. 2008;

Nicu Vintilă, Cărți despre Brâncuși, în „Scrisul Românesc”, an VII, nr. 6(70)/2009, pp. 22-23;

Ion Tarbac, Zenovie Cârlugea, în „Scriitori Gorjeni.File de dicţionar” (Editura „Ager”, Târgu-Jiu, 1998, pp. 38-40);

Florea Firan, vol. Profiluri şi structuri literare,II, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, p. 380;

Mircea Popa, Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare, în rev. „Oraşul”, Cluj-Napoca, 2006;

Al. Doru Șerban, Nelu Vasile, Autori gorjeni și cărțile lor (dicționar), Editura „Măiastra”, Tg.-Jiu, 2007, pp. 82-84;

Titu Pânișoară, Oameni și întâmplări din Gorj, Vol. I, Ed. Măiastra, Tg.-Jiu (Oameni de ispravă ai zilelor noastre, pp. 43-45; „Portal-Măiastra”, pp.232-233); Ziua Națională a Limbii Române la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, pp. 353-354; Vol. II, Tg.-Jiu, 2006: Congresele de dacologie de la București, de Ștefan Stăiculescu, I-VI/2000-2005, pp. 235-239; „Lucian Blaga – Studii. Articole. Comunicări. Evocări & interviuri. Comentarii critice”, pp. 331-334; „STUDIUM” – o revistă școlară unică și de o incontestabilă valoare, pp. 341-345; Numărul 4/2006 al revistei „Portal Măiastra”, pp. 345-347; Vol. III, Tg.-Jiu, 2007: Marea Doamnă a Gorjului Arethia Tătărescu, pp. 304-306; Portal-Măiastra la jubileu – 10, pp. 341-343; Revista STUDIUM, anul XXXVII, nr. 1-2/2007, pp. 347.

Ion Mărgineanu :„21 pentru Eternitatea Blaga”, Ed. Altip, Alba Iulia, 2008;

Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine,  vol II, Ed. Semne, Bucureşti, p. 831;

Lucian Gruia, Brâncuși – orizonturi critice, în „ORIGINI. Romanian Roots”, vol. XIV,2009, no. 9-10 (146-147), september/october, pp. 54-55, New York;

Lumină Lină / Gracious Light, An X-XIII, vol. din anii 2005-2008, Review of Romanian Spirituality and Culture, New York; Portal-Măiastra (în numerele de la 1 la 22, 2005-2010);

Liviu Grăsoiu, Lucian Blaga – Solstițiul Sânzienelor, în „LITERE”, nr. 4(121)/aprilie 2010;

Cristian Pașcălău, Lucian Blaga – Solstțiul Sânzienelor, în „Tribuna”, Cluj, Claviaturi, nr. 16/2010, p. 3;

Ionel Bota, Lucian Blaga – Solstiţiul Sânzienelor în „Reflex”, Reșița, nr. iunie-sept.;

Grigore Smeu – 2 recenzii la volumele Brâncuşi editate în 2009, în „Revista de filosofie” – Academia Română, București, nr. 2-3/2010;

Monica Grosu, Lucian Blaga în „Solstițiul Sânzienelor”, în „Discobolul”, Alba Iulia, Nr. 154-155-156 (159-160-161)/2010;

Doina Drăguț, Foișorul din orașul Soarelui, în „Neliniști prin timp” (Ed. Sitech, Craiova, 2010);

Ion Stâlpnic (I. St. Lazăr), „Brâncuși – orizonturi critice”, în „Forum V”, Revistă a Forumului Cultural al Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, An V, Nr. 2 (15)/2010, p. 17;

Horia Gârbea, Amintiri, utopii, istorii, în „Luceafărul de dimineață”, nr. 31(1011), 6 iulie 2011, p. 13;

Ștefan Vlăduțescu, Încă o lecție de comunicare a lui Lucian Blaga, în „Scrisul Românesc”, Craiova, An IX, nr. 7(95)/2011, pp. 8-9 ;

Ion Predoșanu: Prof. dr. Zenovie Cârlugea îl redescoperă pe VICTOR DAIMACA, descoperitorul de comete, în „Gorjeanul”, Tg.-Jiu, An XIX, serie nouă, 21 iunie 2011, p. 7 ();

Lucian Gruia, Zenovie Cârlugea: „Lucian Blaga – interviuri & reportaje”, în „Pro Saeculum”, nr. 5-6/2011;

Gh. Grigurcu, Blaga în evocări, în România literară, anul XLIII, nr. 38 (23 septembrie 2011), p. 16;

Adrian Voica, Interviuri despre Blaga, în ,,Baaadul literar”, Bârlad, Anul V, nr. 4(19) / noiembrie 2011, pp.16-21;

Iustin Pârvu, ,,Mitografii ale daco-românității”, în ,,Portal-MĂIASTRA”, nr. 4 (29) / 2011;

Monica Grosu, Lecturi în oglindă, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2010;

Lucian Gruia,  ,,Eminescu – mitografii ale daco-românității”, în ,,Noua Provincia Corvina”, Hunedoara, Anul XVI, nr. 61-62/ 2012, pp. 38-39;

Virgil Leon, Despre Blaga, normaliști și (a)normaliști, în ,,Apostrof”, Anul XXIII, nr. 4 (263), 2012, p. 25;

Mircea M. Pop, O oglindă critică a exegezelor blagiene contemporane, în ,,Ramuri”, nr. 9/2012; reprodus în vol. „Pagini literare româno-germane”, Tipo Moldova, 2017, pp. 127-129.

Mircea Popa, ,,Blaga în actualitate”, în  TRIBUNA, Serie noua, An XI, Nr. 234 / 1-15 iunie 2012, p. 2 şi 24;

Aureliu GOCI, Rigoarea şi continuitatea demersului comparatist: Zenovie Cârlugea, Blaga-Goethe, afinităţi elective, în „Portal-MĂIASTRA”, Anul VIII, nr. 4 (33)/2012, p. 7.

Ion Mărgineanu, Sentimentul electiv al afinității, în Cotidianul UNIREA, Alba Iulia, Miercuri  26 septembrie 2012;

Ioan Șt. Lazăr, ,,Eminescu – mitografii ale daco-românității”, în ,,FORUM V.”, Revistă de cultură editată de Forumul Cultural al Râmnicului, An VI, Nr. 2 (18), 2011, pp. 12-13;

Adrian Voica, în Evocări în pagini critice, Interviuri despre Blaga, pp. 269-283; Muzele Poetului, pp. 334-343 (Ed. ALFA, Iași, 2012).

Mircea M. Pop, Despre Blaga și Goethe, în „Ramuri”, nr. 11/2012, p.7; text reprodus în vol. „Pagini literare româno-germane”, Tipo Moldova, 2017, pp. 132-134.

Ion Cepoi, Teatrul Dramatic Elvira Godeanu de la Târgu-Jiu, Ed. Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Tg.-Jiu, 2013, p. 126, col. 1 și 2;

Iulian Chivu, Panopticum-ul ca modalitate, în „Vatra veche”, Tg.-Mureș, Nr. 10, octombrie 2013, pp. 46-48; în „Polifonii convergente – cronici, comentarii, consemnări”, Ed. SITECH, Craiova, 2020, pp.252-258.

D(umitru) A(ugustin) D.(oman), Carte nouă: Panopticum, studii și eseuri de critică și istorie literară, în „Argeș”, nr. 8, p.9;

Zinaida PAHOMI, Colecția BM, „B. P. Hasdeu” Chișinău – Cărți valoroase (Donații 2014), Departamentul Management Infodocumentar, prezentări ale lucrărilor „Panopticum” (2013) și „Lucian Blaga – sfârșit de secol, început de mileniu” (2012).

Ion Brad, Două studii despre Blaga, în „Cultura”, Fundația Culturală Română, Nr. 483-484 / 11 septembrie 2014;

D. A. Doman, Carte nouă: Zenovie Cârlugea – Blaga-Goethe, afinități elective, în „Argeș”, Anul XIV (XLIX)/ Nr. 9(387), Septembrie 2014, p.30;

Monica Grosu: Un panoptic de istorie și critică literară, în „Ramuri”, nr. 10/2014, p.6;

Nicolae Mareș: BLAGA – GOETHE în viziunea de istoric literar și de comparatist a exegetului Zenovie Cârlugea, în „CULTURĂ – ARTĂ – LITERATURĂ – ŞTIINŢĂ – SPIRITUALITATE”, Tipo Moldova, 2014, pp. 221-226;

Iulian Chivu, Zenovie Cârlugea, recitiri în memoria pietrei, în „Lecturi reflexive”, Opera Omnia, TipoMoldova, 2015, pp.23-27;

Gheoghe Grigurcu, Goetheanul Blaga, în „România literară”, Nr. 19, 08-14 mai 2015, p. 17;

Genoveva Logan, Epifanii în piatră, în „Luceafărul de dimineață”. Nr. 6 (1060) iunie 2015, p.8;

Mircea M. POP, Două cărți despre Lucian Blaga: „Solstițiul Sânzienelor” (2010) și „Lucian Blaga – între amintire și actualitate” (2011), de Zenovie Cârlugea, în „Vatra Veche”, Nr. 6/2015, pp. 42-43; cronici reproduse în vol. „Pagini literare româno-germane”, Tipo Moldova, 2017, pp. 105-109.

Cornel Ungureanu, „Tudor Arghezi între universuri”, în „Orizont”, Nr. 6/2015;

Petre Cichirdan, „Zenovie Cârlugea – LYTHIADA”, în „Cultura Vâlceană”, An VIII, Nr. 112 (iulie 2015), p. 5; Idem, „Tradiții daco-române” (Pr. Dumitru Bălașa), Ibidem, p. 7;

Lucian Gruia, Lythiada, în „Ora lecturii”, Ed. BETTA, 2015, pp. 18-22;

Nicolae Dragoș, Metafore din cuvinte pentru Grădina lumii, în „Portal-MĂIASTRA”, Anul XII, nr. 2(47)/2016, pp. 35-36;

Gheorghe Grigurcu, Închinare la Brâncuși (Lythiada), „România literară”, nr. 32/2016;

***Un dicționar al scriitorilor români contemporani,  coordonator Ioan Holban, Editura Tipo Moldova, Iași, 2016, pp. 93-102;

Ion Brad, Zenovie Cârlugea – Un poet din lumea lui Brâncuși, în „Alte cărți ale prietenilor mei”, Editura ANAMAROL, București, 2016, Vol. I, pp. 69-72;

Tudor Nedelcea, Printre cărți, Ed. Tipo Moldova, 2017, Un cărturar autentic (Zenovie Cârlugea), pp.87-92;

Tudor Nedelcea, Carte documentată: „Mihai Eminescu. Drumuri și popasuri în Gorj”, în revista „REFLEX”, Reșița, Anul XVII (serie nouă), nr. 1-6 (196-201), ianuarie-iunie 2017, pp. 63-64; în vol. ”EMINESCU”, Editura Tracus Arte, 2020, pp. 768-772.

Prof. Ioan Mărginean, Un dar proaspăt pentru Festivalul Internațional „Lucian Blaga” – Ediția 2017: „Lucian Blaga – Dicționar esențial – Oameni din viața lui”, în „Unirea”, Alba Iulia, joi, 27 aprilie 2017, p. 7;

Caius Munteanu, Eveniment editorial: „Lucian Blaga – dicționar esențial. Oameni din viața lui”, în „Gorjeanul”, vineri, 5 mai 2017, p. 15;

Caius Munteanu, Ion Mărgineanu, „Lucian Blaga – Dicționar esențial. Oameni din viața lui”, în „Pașii Profetului”, Alba Iulia, Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, Ediția a XXXVII-a, 5-7 mai 2017, p.7;

Mareș, Nicolae: „Zenovie Cârlugea, Lucian Blaga – Dicţionar esenţial – Oamenii din viaţa lui”, în revista „Tribuna”, Cluj-Napoca, Nr. 355, 16-30 iunie 2017, pp. 6-7;

Dumitru Augustin Doman (DAD), Un dicționar esențial Blaga, în „Argeș”, Anul XVI (LI), Nr. 7(421), Iulie 2017, p. 4;

Ioan Țicalo, Mihai Eminescu și Gorjul, în revista „Plumb”, Bacău, Anul XIII, iulie 2017, nr. 124, p. 3;

Gheorghe Glodeanu,  Scriitori, cărţi, muze. Ipostaze ale discursului amoros în literatura română, Cap. VIII, Editura Tipo Moldova,  Iași, 2017;

Gheorghe Grigurcu, Lumea lui Blaga (cronică la „Lucian Blaga – Dicționar esențial. Oameni din viața lui”, vol. I, Tipo Moldova 2017), în „Viața Românească”, Anul CXIII (113), Nr. 3, martie 2018, pp. 77-82;

Tudor Nedelcea, „Zenovie Cârlugea – MIHAI EMINESCU. Drumuri și popasuri în Gorj” în vol. Printre cărți și oameni, IV, Publicistică și eseu contemporan”, Tipo Moldova, Iași, 2018, pp. 297-302; în vol. ”EMINESCU”, Editura Tracus Arte, 2020, pp. 768-772.

Ion Brad, Dicționar original, neobișnuit, în „Lecturi particulare”, vol. I, Ed. ANAMAROL, București, 2018, pp.58-68;

Gheorghe Grigurcu, Blaga, totuși în actualitate, în „Cafeneaua literară”, Anul XV, nr. 6(184), iunie 2018, p. 3;

Titus Crisciu, INTERVIU cu prof. dr. Zenovie Cârlugea, „Pe bună dreptate Lucian Blaga a fost comparat și considerat un Goethe al culturii române”, în „Actualitatea literară”, nr. 82, 28 iunie 2018, pp. 8-9.

Mircea Popa, „Lucian Blaga. Dicționar esențial. Oameni din viața lui”, în „Făclia”, 23 iulie 2018, Cluj-Napoca.

Aureliu Goci, Rigoarea şi continuitatea demersului comparatist: Zenovie Cârlugea, Blaga-Goethe, afinităţi elective, Scrisul Românesc Fundaţia – Editura, Craiova 2012, în „Confesiuni”, Tg.-Jiu, nr. 51, august / 2018, p. 7.

Menuț Maximilian, Lucian Blaga, căsuța de la Bistrița și „adevăratul spațiu mioritic”, în „Tribuna”, Cluj-Napoca, nr. 385, 16-30 septembrie 2018, pp. 8 și 9;

Mircea MĂCEȘ, Despre cultura de azi: ZENOVIE CÂRLUGEA, în „Jurnalul Olteniei”, Craiova, 2 noiembrie 2018.

Nicolae Georgescu, Adevărurile lui Eminescu, în „Națiunea”, București, din 12 noiembrie 2018.

Ion Buzași, Un fragmentarium din viața lui Lucian Blaga, în „Viața Românească”, nr. 11-12/ 2018.

Mircea Popa; Zenovie Cârlugea, „Lucian Blaga. Dicționar esențial. Oameni din viața lui”, în „Nord Literar”, Baia Mare, nr. 11-12/ 186-187, 2018.

Nicolae Mareș, Un prețios dicționar esențial (Lucian Blaga, I-II), în vol. „Artă și literatură – eseuri”, Editura România de Mâine, București, 2019, pp. 106-110.

Ion Mărgineanu, Lucian Blaga și lumea Banatului, în „Unirea”, Alba Iulia, miercuri, 16 ianuarie 2019, p.7.

Marian Nencescu, Noi afinități elective: Noica și Brâncuși, în „Curtea de Argeș”, revistă de cultură, an X, nr. 4(101), aprilie 2019, p. 3.

Aureliu Goci, Perspectiva „alterităților” în monografia personalității (Lucian Blaga. Dicționar esențial. Oameni din viața lui), în „Portal-MĂIASTRA”, An XV, nr. 2 (59)/ 2019, p. 28.

Lucian Gruia, Lucian Blaga – Dicționar esențial. Oameni din viața lui, în „Portal-MĂIASTRA”, An XV, nr. 2 (59), p. 29.

Tudor Nedelcea, Oamenii din viața lui Arghezi, în „Flacăra lui Adrian Păunescu”, An XIX, nr. 19, 24-30 mai 2019, p. 4. Vezi și: BIBLIOTHECA SEPTENTRIONALIS. Publicaţie semestrială, Baia Mare • an XXVII • nr. 1 (52) • 2019, pp. 39-41

Gheorghe Grigurcu, Lumea lui Arghezi, în „Viața Românească”, nr. 5/ 2019, pp. 75-80.

Delia, Muntean, „Rege n-ai să fii […], dar ai să fii ceva ca un rege” (TUDOR ARGHEZI – dicționar esențial. Oameni din viața sa), în „Nord Literar”, nr. 6/ 2019.

Ana Selejan, Lumea lui Tudor Arghezi, în „Luceafărul de dimineață”, nr. 6, iunie 2019 (1108), p. 11.

Titus Crisciu, Reverențe pentru semeni (interviuri), Editura TIM, Reșița, 2019; 2 interviuri despre Lucian Blaga: „Intrase într-o familie cu vechi tradiții în cultura și intelighenția bănățeană” (pp. 30-38); „Pe bună dreptate, Lucian Blaga a fost comparat și considerat un Goethe al culturii române” (pp. 38-47), interviu apărut în „Actualitatea literară”, Lugoj, nr. 82, 28 iunie 2018, pp. 8-9.

Marta Bologa, Reverențe pentru semeni, în „Actualitatea literară”, nr. 94, iulie-august 2019, p. 11.

Gheorghe Grigurcu, Lumea lui Arghezi, în „Acolada”, Satu Mare, nr. 8 (august), 2019, p. 3.

Rodica Lăzărescu, Revista revistelor: „Portal-MĂIASTRA”, Interviu, în „Pro-SAECULUM”, Focșani, Anul XVIII, nr. 3-4 (135-136), 15 aprilie – 1 iunie 2019, pp.251-254.

Mihai-Octavian Groza,  Zenovie Cârlugea: Lucian Blaga și lumea Banatului, în „Astra Salvensis”, an VII, număr 13, 2019, pp. 560-562.

Rațiu, Virgil, Niculae Gheran – 90. Gheraniana, în „Răsunetul”, Bistrița, 11 sept. 2019.

Stan V. Cristea, Revista revistelor, Un roman concentrat,  în „Caligraf”, Anul XIX, nr. 209, oct. 2019, p. 15.

Gheorghe Grigurcu, Lumea lui Eminescu, în „Viața Românească”, nr. 11-12/ 2019, pp. 189-192, și în „Acolada” (Satu-Mare), nr.11 (144) noiembrie 2019 (anul XIII), p. 3.

In Mărgineanu,  O lume: „MIHAI EMINESCU – dicționar monografic – Oamenii din viața lui”, în „Unirea”, Alba Iulia, Anul XXVII, nr. 8809, 13 noiembrie 2019, p. 6, și în revista „ALBA IULIA”, nr. 32/ 1 Decembrie 2019, p. 13.

Mircea Popa, Lucian Blaga. Prin cenușa veacului, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2019. Culegere de studii, cronici literare & articole: - Afinități elective: Blaga-Goethe (pp. 194-202), cronică la lucrarea: „Zenovie Cârlugea, Blaga-Goethe, afinități elective”, Ed. „Scrisul Românesc”, 2012; - Zenovie Cârlugea – Lucian Blaga. „Dinamica antinomiilor imaginare”, recenzie, 333-335; Erotikonul blagian, pp. 336-340, cronică la „Lucian Blaga. Solstițiul Sânzienelor”, Ed. Măiastra, Tg.-Jiu, 2010.

Tudor Nedelcea, Oamenii din viața lui Eminescu, în „Portal-MĂIASTRA”, Tg.-Jiu, Anul XV, Nr. 4 (61)/2019, pp. 1, 4-6. Comentariu preluat integral de revista „Lumina” (Novi Sad) și „Destine literare” (Montreal). Inclus în vol. „Printre cărți și oameni”, VII, ed. Sitech, Craiova, 2021, pp. 5-20; vol. „EMINESCU”, Ed. Tracus Arte, 2020, pp. 857-877.

Monica Grosu, Lucian Blaga – o nouă sinteză critică, în „Discobolul”, Alba Iulia, Nr. 262-263-264, octombrie-noiembrie-decembrie 2019, pp. 91-93.

Tudor Nedelcea, Un dicționar cu oamenii din viața lui Tudor Arghezi, în „LUMINA”, revistă de literatură și cultură transfrontalieră, Pancevo, Serbia, Anul LXXII, Serie nouă, Nr. 4-6 (613-615) / 2019, pp. 78-81.

Emilian Mirea, Oamenii din viața lui… Mihai Eminescu, în „Ediție specială”, Portal independent de știri și informații, Craiova, 14 ianuarie 2020.

Tudor Nedelcea, Oamenii din viața lui Mihai Eminescu, I, în „Flacăra lui Adrian Păunescu”, An XX, Nr. 01 (929), 17-23 ianuarie 2020, p. 3; II, Id., nr. 2, 24-30 ianuarie 2020, p. 3; III, 31 ianuarie – 6 februarie, p. 4; IV, nr. 4, 7-13 februarie 2020, p. 4; vol. „EMINESCU”, Ed. Tracus Arte, 2020, pp. 857-877.

Gheorghe Grigurcu, Lumea lui Eminescu, în „Cafeneaua literară”, Pitești, Anul XVIII, nr 1/ 203, Ianuarie 2020, pp. 3-4.

Tudor Nedelcea, Oamenii din viața lui Arghezi, în „Destine literare”, Revistă editată de ASRAN / Asociația Scriitorilor Români din America de Nord, Montreal. Anul XIII, 3-4 (115-116), iulie-decembrie, pp. 167-169.

Adrian Dinu Rachieru, Cine a fost Vasile Bumbac? (referire la Dicționarul monografic MIHAI EMINESCU. Oamenii din viața lui), în cotidianul „Crai nou”, Suceava, Anul XXXI, 7 februarie 2020 și „Flacăra lui Adrian Păunescu”, Anul XX, nr. 4 (932), 7-13 februarie 2020, p. 11.

Talpalaru, Valentin, comPresa revistelor, în „Convorbiri literare”, Anul CLII, Nr. 1 (289), Ianuarie 2020, p. 197.

Ana Selejan, Lumea lui Eminescu, în „Luceafărul de dimineață”, Nr 1 (1115), Ianuarie 2020, p. 9.

Rodica Lăzărescu, „INSTITUȚIA” ZENOVIE CÂRLUGEA, cronică la Dicționarul MIHAI EMINESCU – Oameni din viața lui (2019) , în „Pro Saeculum”, An XIX, nr. 1-2 (141-142). 2020, pp. 105-107. Reprodus în vol. Semne de carte, 4, Editura SemnE, Buurești, 2023, pp. 103-110.

Delia Muntean, Oameni din viața lui Mihai Eminescu, în „Portal-MĂIASTRA”, nr. 2/2020.

Toma Grigorie, Interfețele lumii argheziene, în „Ramuri”, nr 3/2020, p. 14.

Veronica Bălaj, Restituții culturale: Convorbire cu Zenovie Cârlugea, în „Actualitatea literară”, nr. 101, aprilie-mai 2020, pp. 15 și 16.

Acad. Mihai CIMPOI, Oameni din viața și vremea lui Eminescu „într-un portret vivant”, în „Literatura și Arta”, Săptămânal al scriitorilor din Republica Moldova. Joi, 11 iunie 2020, p. 5. // Dicționarul a fost prezentat ca „lucrare de referință în eminescologie” de acad. Mihai Cimpoi în cadrul celei de-a IX-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, la Centrul Academic Internațional EMINESCU din Chișinău, 31 august 2020.

Stan V. Cristea, Eminescu. Oameni din viața lui, în „Caligraf”, Anul XX, nr. 217, iunie 2020, p.3.

Constantin Cubleșan, Oameni din viața lui Eminescu, „Scrisul Românesc”, Craiova, Anul XVIII, Nr. 7 (203), iulie, 2020, p. 4.

Doina Lemny, BRÂNCUȘI – un dicționar impresionant, în „Observator cultural”, Nr. 1028 / 28 august 2020.

Veronica Bălaj, Constantin Brâncuși, oameni din viața lui – dicționar monografic, în „Observatorul”, Toronto, Canada, Monday, Aug. 31, 2020.

Aureliu Goci, Simțul critic și spiritualitatea eflorescentă („Constantin Brâncuși – Oamenii din viața lui. Dicționar monografic”), în „ACOLADA”, Anul XIV, nr. 9 (154), septembrie 2020, p. 16. Și în „Rotonda valahă”, Anul V, nr. 19/ Octombrie – Decembrie 2020 , pp. 296-297.

Nicolae Mareș, „Brâncuși atotcuprinzător”, în „Expres cultural”, anul V, nr. 3 (51), martie 2021, p. 16.

Constantin E. Ungureanu, Bucuria de a lectura revista „Portal-MĂIASTRA”, în vol. „Pe vârful cu dor de țară”, Editura MĂIASTRA, Târgu-Jiu, 2020, pp. 506-513.

Maria-Daniela Pănăzan, „Zenovie Cârlugea, ENCICLOPEDIA BLAGA”, în „Astra blăjeană, Blaj, anul XXIV, nr. 4 (97), Decembrie 2020, pp. 53-54. Reprodus în revista de cultură „Rapsodia”, Sibiu, Anul XVII, Nr. 199, martie 2021, pp. 22-23.

Rodica Lăzărescu, Așa să ne ajute Dumnezeu, editorial (un comentariu al Dicționarului monografic CONSTANTIN BRÂNCUȘI), în „Pro SAECULUM”, An XIX, nr. 7-8 (147-148), 1 octombrie -31 decembrie 2020, pp. 1-2.

Nicolae Gheran, Virgil RAȚIU, La spartul târgului, Interviuri și 75 de dedicații de la Arghezi la Zub, Ediție îngrijită de Rodica Lăzărescu, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2020.

Gheorghe Glodeanu, Muzele lui Lucian Blaga, I, în „Pro Saeculum”, An XIX, nr. 7-8 (147-148), 1 octombrie -31 decembrie 2020, pp. 29-34. Muzele lui Lucian Blaga, II, în „Pro Saeculum”, Nr. 1-2 (149-150) – 1 ian. – 31 martie 2021, pp. 44-47.

Iulian CHIVU, Scriitorul Zenovie Cârlugea la 70 de ani, în „Polifonii convergente – cronici, comentarii, consemnări”, Ed. SITECH, Craiova, 2020, pp. 291-293. Inițiat în revista „Caligraf”, Alexandria, nr. 10/2020.

Stan V. Cristea, N-am fost singur. Scrisori primite: 1987-2020, Ed. Aius, Craiova, 2021, pp. 130-132.

Florian COPCEA, Reactualizarea ontologică a „mitului Eminescu”, Centrul Academic Internațional „MIHAI EMINESCU”, Chișinău, adresă site, 25.05.2021. Reluat în culegerea „Lumineze stelele”, supliment al revistei „Hyperion”, Festivalul Transfrontalier de Poezie „Mihai Eminescu”, 14-15 iunie 2021 Drobeta Turnu-Severin, pp. 20-25.

Nicolae Suciu, Eminescu în „oglinzile alterității”, în „Vatra Veche”, Anul XIII, nr. 7 (151) iulie 2021, pp. 8-10.

Aureliu Goci, Exegeza prin amplitudinea și secvențialul dicționarului/ „Tudor Arghezi: Dicționar esențial. Oameni din viața lui”; Perspectiva „alterităților” în monografia personalității/ „Lucian Blaga – Dicționar esențial – Oameni din viața lui”, în vol. „C.A.P.T.I.V. în imaginarul creației. Cărți. Autori. Personaje, Tipologii, Inspirație, Vocație. Cronici literare din mileniul al III-lea; Referințe critice”, Editura Betta, București, 2021, pp. 87-91; 92-97; 421-422.

Florian Copcea, Reactualizarea ontologică a „mitului” Eminescu, în „Portal-MĂIASTRA”, Anul XVII, nr. 3-4 (66-67), 2021, pp. 70-71.

Florian Copcea, Zenovie Cârlugea, DICȚIONAR ESENȚIAL. Mihai Eminescu. Oameni din viața lui, în „Vatra Veche”, Anul XIV, nr. 5 (161) mai 2022, pp. 11-12; continuare (II) în nr din iunie, nr. 6(162), 2022. Florian COPCEA, Lucrare de referință în eminescologie „OAMENI DIN VIAȚA LUI EMINESCU” Reactualizarea ontologică a „mitului Eminescu” (IV), în „Vatra Veche”, Anul XIV, nr. 9 (157) septembrie  2022, pp. 24-26.

Maria-Daniela Pănăzan, „Enciclopedia Arghezi”, în „Mișcarea Literară”, Bistrița, Anul XXX, nr.2-3 (78-79), 2021, pp. 79-80.

Lőrinczi Francisc-Mihai, ZENOVIE CÂRLUGEA –  Dicționar monografic. Oamenii din viața lui Constantin Brâncuși (Editura Tipo Moldova, Iași, 2020) – Zi de sărbătoare, Ziua Brâncuși, 19 februarie 2022, 146 de ani de la nașterea sculptorului român, în „UNIREA”, Alba Iulia, Anul XXX, Nr. 9384, din 21 februarie 2022, p. 7.

Florian Copcea, Victor Daimaca, primul descoperitor român de comete, în „Curtea de Argeș”, An XIII, Nr. 5 (138), Mai 2022, pp. 21-22.

George Cușnarencu, Eminescu, sejurul Florești, în blog „Magazin”, 1 august 2022.

Elena Mitru, „Am avut din copilărie o mistică a scrisului, vedeam în scriitor omul de excepție, așezându-l pe treapta cea mai înaltă, precum pe dascălul universitar...”, Interviu, în „PORTRETE ROMÂNEȘTI DE PESTE OCEAN”, vol. V, Ed. Rawex Coms, București, 2022, pp. 9-36.

Virgil Diaconu, ZENOVIE CÂRLUGEA – Premiul OPERA OMNIA pentru Critică și istorie literară, în „Cafeneaua literară”, nr. 10/236, octombrie 2022, anul XX, pp. 4-5.

Mircea Popa, Zenovie Cârlugea, Lucian Blaga. Dicționar esențial – oamenii din viața lui, vol. I și II, în „ASTRA CLUJEANĂ”, Anul XVIII, nr. 3-4, 2022, pp. 88-89.

Florian Copcea, Recurs la iconografia eminesciană, în revista „Curtea de Arges”, Anul XIV, nr. 5(150), Mai 2023, p.21.

Tudor Nedelcea, Iconografie eminesciană, în „Monitorul de Oltenia”, Craiova, 15 mai 2023; Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, Chișinău, Mai 2023. Reprodus în „Acolada”, Satu Mare, nr. 5, mai 2023.

DICȚIONARE, ENCICLOPEDII:

*DICȚIONARUL BIOBIBLIOGRAFIC AL MEMBRILOR UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA – FILIALA CRAIOVA, pp. 57-60 (Ed. Aius, Craiova, 2010)

Florea Firan, vol. Profiluri şi structuri literare, II, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1979, p. 380;

Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni (în propria lor viziune), coordonată de academicianul Mihai Cimpoi, autor și director de proiect, Traian Vasilcău, Tipografia Centrală Chișinău, 2019, pp. 197-198.

DICȚIONARUL SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, Vol. I, coordonator Ioan Holban (Editura Tipo Moldova, Iași, 2016, pp. 93-102).

Ioan Holban, Zenovie Cârlugea, în „LITERATURA ROMÂNĂ DE AZI. POEZIA. PROZA”, Tipo Moldova, 2022, pp. 1201-1204.

Florian Copcea, Dicționarul scriitorilor de azi din Oltenia, vol. I, A-E, Ed. Hoffman, Caracal, 2023, pp.87-99.

*

„Volumul lui Zenovie Cârlugea, Mihai Eminescu - Dicţionar monografic. Oamenii din viaţa lui (Ed. Tipo Moldova, Iași, 2019), are meritul capital de a fi un pandant la biografiile documentare şi romanţate ale poetului, care se impune printr-o nouă grilă de investigare. Este urmărită configurarea – în temei absolut documentar ce asigură credibilitatea reconstituirii – unei imagini multiaspectuale a Epocii (istorică, socială, culturală, politică) şi a Omului, focalizat în complexul de împrejurări şi de relaţionări cu oamenii pe care i-a cunoscut şi au fost implicaţi într-un fel sau altul în viaţa sa după schema sociologică „subiect” – „actanţi”. (...) Avem, ca rezultat sinoptic, un portret vivant al celor aflaţi în raporturi de intimitate, de colegialitate, de afiliere doctrinară, de prietenie sau adversitate, care surprind în chip răsfrânt, specular Omul Eminescu „în manifestări şi implicări contingente”. Fervoarea documentării ajutată bineînţeles de erudiţie în domeniul istoriei româneşti şi universale, de buna cunoaştere a momentelor cheie – clasate şi controversate – a biografiei nu doar al celor care şi-au ocupat un loc de seamă în istoria literară, dar şi al oamenilor din lumea comună. Întrucât Eminescu a avut, ca poet şi ca om, un destin dramatic care s-a confruntat cu ostilităţi, facticităţi, judecăţi critice zoilice, intrigi şi coterii literare sau politice, este bine să ştim cum au reacţionat contemporanii lui la momentele grele prin care a trecut. (...) Contrar răcelii glaciale şi impersonalităţii geniului înnăscut, de care vorbeşte Maiorescu, iată-l pe Eminescu în ipostaza Omului ce trăieşte în contingent la limita existenţială a umanului, iubind, pătimind, suferind, proiectându-se sufleteşte în fiinţele dragi, apropiindu-se de adevăraţii prieteni şi detaşându-se de pretinşii amici (pe care-i viza soră-sa Henrieta), care vin cu mărturisiri sub semnalul acelui bia, fidelisque crudelis memoria, pomenit în Argument.

Dicţionarul „esenţial” al lui Zenovie Cârlugea, ilustrat şi cu o bogată iconografie de epocă (personalităţi, instituţii, clădiri şi locuri memoriale) se impune, în eminescologia actuală, ca o lucrare de referinţă.”

(Acad. MIHAI CIMPOI - OAMENII DIN VIAȚA LUI MIHAI EMINESCU „într-un portret vivant” , în „Literatură și Artă”, Chișinău, Nr. 22 (3899), 11 iunie 2020, p.5)

*

„... constat cu bucurie că unul dintre cei mai respectuoşi şi fideli scriitori faţă de document, Zenovie Cârlugea, publică un volum impresionant (900 pagini) la Tipo Moldova, Constantin Brâncuşi. Oameni din viaţa lui. Dicţionar monografic (...). Cum era de aşteptat, sînt cuprinse în dicţionar personalităţi adesea citate şi comentate, precum Marcel Duchamp, Tristan Tzara, Ame­deo Modigliani, Fernand Léger, Erik Satie, Sonia Delaunay – prieteni apropiaţi ai sculptorului –, cît şi colecţionari şi galerişti americani, care apar în corespondenţa sa, ca Agnes şi Eugene Meyer, Louise şi Walter Arensberg, John Quinn, Katherine S. Dreier… şi lista ar putea continua. Altele, din mediul românesc, precum V.G. Paleolog, Ionel Jianu, Barbu Brezianu, sînt prezentate sub forma unor adevărate eseuri, indicînd importanţa contribuţiei lor la cunoaşterea operei şi personalităţii artistului. Originalitatea acestui volum constă, însă, în cercetări aprofundate asupra unor persoane care apar în corespondenţa pe care am publicat-o în volumul amintit din 2004 şi în diferite mărturii apărute în presă de-a lungul anilor sau reunite de Friedrich Teja Bach, de pildă, în catalogul operei sculptate, Constantin Brancusi: Meta­mor­­phosen Plasticher Form, Cologne, Dumont Buchverlag, 1987, pp. 223-316, sau de Romulus Rusan în O discuţie la Masa tăcerii şi alte convorbiri subiective, Editura Eminescu, Bucureşti, 1976.

Astfel, se găsesc notiţe ale unor persoane precum Gheorghe Baltă, fiul unei prietene, Maria Cerchez-Baltă, cunoscut în mediile româneşti de avangardă, Gheorghe Bernardi, Irina Blanc/Procopiu, Scarlat şi Dida Calimachi, Ion Călugăru, Pierre Ciolan, Emil Damian, Constantin Diamandi, Julius Doppelreiter, Ion Dragu, Daniel Gheaţă, Paula Greiner (Paula Iliescu/Paula Illery), Teofil Ionescu, Edgar Kapralik, Constantin Levaditti, Gheorghe şi Helen Murgoci, Gheorghe Nicolcioiu, Aurel şi Elena Pampu, Dumitru, Daniel şi Alice Poiana, Rhe-Sylvia Radu, Gheorghe Savul, Felicia Stroescu, George Teodorescu, Ion Zamfirescu şi alţii. Unele dintre aceste persoane au fost direct legate de creaţia sculptorului, precum Alice Poiană, fiica unui prieten de tinereţe, pe care a şi botezat-o, şi după chipul căreia Brâncuşi a sculptat în 1906-1907 Cap de copil adormit, sau Ioan Alexandrescu, pietrar, care a lucrat sub îndrumarea sculptorului la Poarta Sărutului. Alţii ca Marguerite Vessereau sau Dimitrie Pascotă au lăsat texte inedite despre creaţia artistului. Iar cu alţii, precum Ion Gheorghian-Popescu, Carol Krauss, Toma Tomescu, foşti colegi de şcoală ai sculptorului, a avut o corespondenă sporadică.

Nu puteau să lipsească din acest dicţionar numele tinerilor artişti care au trecut pe la atelierul parizian din impasse Ronsin, în intenţia de a se hrăni din învăţămintele maestrului, destul de rezervat în a dezvolta teorii sau precepte, convins fiind că tînărul artist ar trebui să-şi găsească singur drumul. Este cazul Irinei Codreanu şi al surorii ei, dansatoarea Lizica Codreanu, al Miliţei Petraşcu, Margaretei Cossaceanu-Lavrillier, al Sandei Kessel (Polizu-Micşuneşti), al lui Constantin Antonovici şi al artistului americano-japonez, Isamu Noguchi.

Toate informaţiile referitoare la aceste personalităţi contribuie la reconstituirea lumii în care a trăit şi a creat Brâncuşi, legată atît de spaţiul francez şi de cel american, care i-a deschis porţile, cît şi de spaţiul românesc. De aceea, Dicţionarul monografic constituie un instrument de lucru de un incontestabil interes, pentru care autorul merită toată aprecierea.”

(Doïna LEMNY - BRÂNCUŞI – un dicţionar impresionant, în „Observator Cultural”, București, Nr. 1028, 28 august 2020).

*

„De-a lungul vieții mele, rareori am întâlnit (de fapt, cred că n-am mai întâlnit) o personalitate atât de intens, de amplu și divers creatoare, în plan intelectual, spiritual, etic și estetic, precum maestrul Zenovie Cârlugea, care deține darul și harul de a se consacra, integral, cu entuziasm și strălucită competență, lucrărilor esențiale, de nobilă și perenă anvergură. Hic sunt leones!" (Eugen DORCESCU, 20.02.2023)