Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Actiniu/Arhiva 1

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Actiniu[modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Traducerea articolului de pe en.wp. Consider că acest articol este susținut de referințe, imagini și bibliografie, îndeplinind astfel condițiile devenirii unui AC. Îi mulțumesc d-lui ZOLTAN pentru timpul acordat pentru a mă ajuta la șlefuirea acestui articol. Dacă semnalați greșeli, nu ezitați să le evidențiați, pentru a le putea corecta. Mulțumesc Goldenphoenix2007 (discuție) 20 iunie 2009 16:31 (EEST)[răspunde]

*Comentariu:La imaginea din cutie este următoarea descriere: „Tabelul periodic”, dar imaginea cu siguranță nu arată așa ceva. În imagine apare o mostră de actiniu. Vă rog să modificați ori imaginea, ori descrierea. --Sebi B. discută 20 iunie 2009 21:32 (EEST)[răspunde]

  • Comentariu: Am curățat un pic sintaxă Wiki.  Remigiu  discută  20 iunie 2009 22:30 (EEST)[răspunde]
  • Împotrivă. În stadiul prezent, nu îndeplinește niciun criteriu ! Cea mai gravă deficiență este incorectitudinea datelor și terminologia neadecvată. Numai în cutie am găsit 5-6 greșeli sau inadvertențe (unități de măsură grafiate nestandard, electronegativitatea nu este precizată pe ce scală e exprimată, celula elementară a cristalului de Ac nu este cubică ci cubică cu fețe centrate, semi-viață=timp de înjumătățire, etc). Sincer vorbind, acest articol trebuie retras de la «Propuneri pentru articole de calitate» și lucrat serios la el.--ZOLTAN (discuție) 20 iunie 2009 22:35 (EEST)[răspunde]
  • Împotrivă:Este mult de lucru la acest articol pentru a ajune la nivelul AC. Articolul conține doar o imagine, în timp ce un AC trebuie să aibă mai multe imagini.--Bourge (discuție) 25 iunie 2009 13:04 (EEST)[răspunde]
  • Comentariu: Am rezolvat următoarele probleme semnalate în articol:
    • 1.Introducerea scurtă
    • 2.Detalierea actinidelor și a toxicității (la toxicitate am găsit foarte puține lucruri, deși cred că am răscolit Internetul și cărțile de la Biblioteca Județeană pe dos)
    • 3.Imaginea din infobox-ul actiniului
    • 4.Corectitudinea datelor
    • 5.Surse pentru reacțiile chimice

Am încercat să scriu acest articol, ca să poată fi înțeles de către orice cititor și să respecte totodată terminologia specifică (mai ales că eu sunt la un liceu cu profil de chimie-biologie). Goldenphoenix2007 (discuție) 26 iunie 2009 12:27 (EEST)[răspunde]

Susțin:După munca asiduă depusă de Goldenphoenix2007 la dezvoltarea articolului și corecturile ulterioare făcute de unii contribuitori, obiecțiunile mele au devenit caduce. Remigiu are dreptate în privința extensivității articolului: actiniul este un element chimic ce are extrem de puține întrebuințări practice, motiv pentru care literatura de specialitate este laconică în ce privește detalierea subiectului. Comparați actuala versiune românească față de versiunile străine și trageți concluziile de rigoare. Personal, am verificat corectitudinea datelor prin comparare cu versiuni existente și cu textele tipărite de care dispun; am ajuns la concluzia că este greu să mai adaugi ceva concret, verificabil și relevant la textul actual. Ceea ce s-ar mai putea face, în opinia mea, este de a îmbunătăți aspectul grafic și adăugarea eventualelor legături externe românești (care cu greu se pot găsi). Eu consider că după o acțiune „cosmetică” minoră, acest articol poate deveni primul AC despre Ac!--ZOLTAN (discuție) 28 iunie 2009 17:42 (EEST)[răspunde]

  • Contra Exprimari greoaie, neclare (ex: "Doi ani mai târziu, Friedrich Otto Giesel determină o substanță similară, însă fără destule dovezi nu accepta numele de actiniu.", samd.). Tabelul din dreapta are literele prea mici, nu se poate citi. AMDATi (discuție) 28 iunie 2009 20:47 (EEST)[răspunde]
  • Comentariu AMDAti depinde și în ce browser îl citești. De exemplu, la calculatorul meu de acasă se vede mic (la fel este si la Hidrogen, dar nu cred că deranjează pe nimeni mărimea literelor), iar la cel de la care scriu acum (de la Biblioteca Județeană) literele din tabel sunt mai mari, chiar și în articole. Goldenphoenix2007
Da, ce-i drept folosesc Chrome. La Mozilla si IE se vad literele mai mari. Totusi, pentru cei care folosesc Chrome e o problema. Mai exista doua formate, folosit la alte articolele: Lawrenciu sau Uraniu, care se vad mai bine. Poate ca ar trebui folosit doar unul din ele la toate articolele despre elemente chimice. AMDATi (discuție) 30 iunie 2009 02:12 (EEST)[răspunde]
  • Comentariu: Observ că de la data propunerii până acum s-au făcut mari progrese, iar unele informații au mai fost puse; acestea cred că ar fi trebuit să fie dinaintea propunerii. Criteriul 1b: „Articolul trebuie să acopere întregul subiect și să nu neglijeze niciun aspect relevant al acestuia”. Acuma eu nu știu câte informații mai lipsesc. Studiez chimia, dar încă nu am ajuns la actinide și lantanide. În altă ordine de idei, chiar nu văd rostul secțiunii Actinide; chiar dacă seria de elemente este denumită după Ac, nu au nicio legătură cu elementul în sine. E ca și cum aș începe să enumăr toate alcalinele la articolul despre Natriu. Singura frază care mi se pare că merită să fie menționată este: „Abia în anul 1945, tabelul lui Mendeleev a fost modificat de Glenn T. Seaborg, prin propunerea introducerii actinidelor în sistemul periodic al elementelor.” Succes cu articolul! --Aether (᾿Αιθήρ) 30 iunie 2009 02:26 (EEST)[răspunde]
P.S.: Nu are mare importanță, dar culoarea de la infobox este pentru alcaline. Actinidele au la infobox culoarea roz-închis (cum este și în tabelul periodic din imagine). E doar o chestie de organizare; fă cum vrei.--Aether (᾿Αιθήρ) 30 iunie 2009 21:37 (EEST)[răspunde]
  • Comentariu:Salut, Aether. Cred că nimeni nu știe câte „informații lipsesc”, câtă vreme elementul Ac nu prezintă interes deosebit din p.d.v. tehnologic sau/și economic. Sigur există o multitudine de lucrări apărute în diverse publicații de specialitate (mai ales de fizica și tehnologia reactorilor nucleari), dar care cu siguranță nu se vor publica pe net. Oricum, aceste lucrări sunt surse primare de ultimă oră, noi trebuie să „clădim” eșafodajul științific pe surse secundare - eventual terțiare; recte, trebuie să ne bizuim pe ceea ce este scris în lucrări consacrate, lectorate și recenzate de persoane competente, publicate prin grija unor edituri de prestigiu. După câteva „săpături” în literatura de specialitate am ajuns la concluzia că nu există nici măcar un capitol aparte consacrat actiniului. Referitor la:.„...chiar nu văd rostul secțiunii Actinide”, legat și de cele afirmate anterior, dacă vei consulta lucrări de fizică nucleară sau de radioizotopi, eventual de chimie generală, vei constata că informațiile la obiect despre Ac se pot găsi mai ales la capitolele ce tratează seria actinidelor, elementele transuraniene, mai rar, la pământuri rare, așa că eu personal consider îndreptățită prezența secțiunii Actinide în corpusul articolului.--ZOLTAN (discuție) 1 iulie 2009 18:21 (EEST)[răspunde]

Susțin: După atâtea îmbunătățiri și corecturi la acest articol cred că acesta merită să devină de calitate.--Bourge (discuție) 1 iulie 2009 12:35 (EEST)[răspunde]

Comentariu: Înlocuirea vechiului infobox (copiat și perimat) cu Infocaseta inserată de Remigiu rezolvă în fond problema obiecțiunilor legate de acest aspect. Bravo Michal!--ZOLTAN (discuție) 1 iulie 2009 18:46 (EEST)[răspunde]
  • Susțin: Din moment ce încă nu se cunosc multe informații despre acest element, mi se pare complet articolul. Dacă e să ne raportăm la Franciu, un AC pe en:wp, Actiniu conține cam la fel de multe date. Bravo! --Aether (᾿Αιθήρ) 1 iulie 2009 20:51 (EEST)[răspunde]
  • Probleme:
    • Informațiile despre izotopi nu sunt referențiate, la fel despre difuzia emisiilor și halogenuri.
    • Unele paragrafe au o notă pe la început, urmând multe afirmații care nu se precizează de unde provin. Dacă provin din nota reapectivă, ea trebuie pusă la sfârșit, conform principiului „până aici, din sursa cutare”, nu „din sursa cutare am scos ce urmează” (până unde?).
    • Există foarte puține referințe la lucrările enumerate drept bibliografie (subînțeles folosită în articol, căci cea nefolosită se pune la „bibliografie suplimentară”): Marcu (doar 2), Mlađenović (0), Bunuș (5, aici e OK), Gonis (2), Holeman (3), Rutherford (1). Dacă se dispune de lucrare, se stoarce tot ce se poate stoarce din ea și se pun note care confirmă tot ce se poate confirma. Dacă o informație este susținută de mai multe surse, se pun toate notele, din care se vede consensul științific.
    • Formatarea notelor care se referă la bibliografie: nu se repetă titlul lucrării de fiecare dată, ci doar un cuvânt de identificare (numele unui autor, sau altceva) și pagina. A se vedea AC scrise de Alex:D.
    • Formatarea notelor care se referă la situri web se face astfel încât să apară titlul articolului, iar URL-ul să fie mascat de acel titlu, fiindcă URL-ul poate fi lung și strică estetica paginii. Dacă este cazul, se pune și acolo autorul articolului. Se pune neapărat data accesului, deoarece sursa de pe web poate să dispară, iar informația datei de acces ajută căutarea în arhive.
    • Formatarea cifrelor cu punct este ambiguă, cititorii put avea impresia că este o traducere din en:wp. Pentru a evita confuziile perioadele de 3 cifre se formatează cu spațiu neîntreruptibil ( ).
Cu toată bunăvoința, eu nu am bibliografia, nu pot „pune eu mâna” să rezolv notele, acest lucru trebuie să-l facă cineva care o are. --Turbojet 1 iulie 2009 21:38 (EEST)[răspunde]
  • Comentariu Ca să înțelegi și tu, Turbojet, acele "foarte puține referințe la lucrările enunțate la bibliografie" sunt luate chiar din sursele bibliografice ale acelor cărți(în special la Mlađenović). Referințele din articolul editat de mine fac trimiteri și către sursa primară de unde am preluat informația, și către referințele acesteia. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Goldenphoenix2007 (discuție • contribuții).
  • Rezolvat referințele la izotopi (chiar dacă era o traducere a articolului special creat pentru izotopii actiniului din en.wp), difuzie, halogenuri și evidențierea surselor bibliografice prin referințe (de altfel evidente când cartea respectivă este citită). Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Goldenphoenix2007 (discuție • contribuții).
Ce nu poți verifica cu mâna ta nu pui la referințe. Dacă lucrarea cutare îl citează pe Mlađenović, tu citezi lucrarea (dacă o ai), nu pe Mlađenović. Primul lucru când se planifică un AC în domeniul științific este procurarea unei bibliografii solide (exhaustive) în domeniu. De exemplu, neapărat lista de lucrări în domeniu editate în România, nu pentru că articolul ar fi centrat pe România, ci pentru respectarea terminologiei românești în domeniu (este Wikipedia în limba română). În funcție de reușita acestei etape, se poate continua. Dacă n-ai bibliografia la îndemână, adio AC.
„Evidente când cartea respectivă este citită”. Notele nu se pun „ca să putem bifa criteriul”, cum se pun în dizertațiile „...academice”, unde autorul vrea să spună că el știe de lucrarea aia, ci, conform politicii de verificabiltate, pentru a indica cititorilor unde se găsește informația respectivă; nu se pun cititorii să citească ei bibliografia, ca să găsească ei de unde provine informația. Răspunsul mă face să cred că în realitate nu dispuneți de nicio bibliografie, doar ce ați găsit pe net, eventual cu referințe indirecte, lucru inadmisibil într-un AC despre un subiect de știință. Asta „ca să înțelegi și tu”. --Turbojet 2 iulie 2009 13:28 (EEST)[răspunde]
  • Comentariu Nu dispun de nici o bibliografie?!?!?! D-voastră ce credeți că am făcut timp de o săptămână întreagă la bibliotecă??? Am stat și am citit Albă-ca-Zăpada? După ce mi-am întins nervii la maxim și m-am străduit să găsesc pe net cărți de specialitate care nu le găseam la bibliotecă (cărțile ACTINIDELE și aplicațiile lor și Chimie Anorganică au fost singurele care le-am găsit), îmi ziceți că nu dispun de nici o bibliografie? Chiar aveți tupeu! Să nu-mi spuneți că sunt singura persoană care a răscolit netul pe toate părțile pentru a găsi un suport bibliografic la un AC...mai ales că articolul meu este despre un element chimic care are parte de descrieri laconice în literatura de specialitate și care nu este folosit intens! Goldenphoenix2007 (discuție) 2 iulie 2009 14:17 (EEST)[răspunde]
Atunci, puneți toate notele, de la toate paginile din bibliografia consultată de dv. Fiecare afirmație sau cifră, de la ce pagină ați scos-o. Dv. sunteți cel care aveți tupeu să pretindeți să fiți crezut pe cuvânt, contrar politicii de verificabilitate. Eu nu pretind asta, ci pun notele în articolele scrise de mine. Și, laconismul cunoștințelor în domeniu nu este deloc un argument pentru un AC, dimpotrivă. Scopul unui AC este să fie un exemplu pentru alții. Ce exemplu dă un AC despre un subiect slăbuț, încurajăm lumea să scrie articole la fel? Dacă vreți să contribuiți la cunoștințele omenirii, nu Wikipedia este locul unde să o faceți. Faceți cercetările, completați golurile, publicați rezultatele etc. Iar atunci va fi material pentru un AC. Nu subiectul face un AC — raritatea subiectului, ezoterismul, excentricitatea șcl. n-au nimic de-a face cu noțiunea de AC.
„O săptămână”?? Eu adun material 6 luni și cheltuiesc multe zeci de euro pentru bibliografia unui articol de talia celor cu care particip la concursurile de scriere. Le consideră cumva cineva AC? Nuuu! --Turbojet 2 iulie 2009 20:02 (EEST)[răspunde]
Bine. Asa o să și fac. Azi o să încep să merg la bibliotecă, am mai găsit niște cărți care m-ar putea ajuta. Goldenphoenix2007 (discuție) 3 iulie 2009 07:21 (EEST)[răspunde]
  • Comentariu Am rezolvat problemele domnului Turbojet, referitoare la referentierea izotopilor si dispunerea notelor in articol. P.S Nu stiu cum numai dansul vede probleme peste tot, iar ceilalti considera ca este un articol bine lucrat. Dar ma rog...Goldenphoenix2007 (discuție) 4 iulie 2009 13:09 (EEST)[răspunde]
  • Câteva obiecții:
    • Notele trebuiesc uniformizate. Unele sunt așa: text[1]. iar altele așa text.[1] De preferat a doua formă.
    • Tot cu notele, ele trebuie puse la sfărșitul propoziției, nu la mijlocul ei.
    • Probleme cu câteva note: nu ;tiu ce e cu nota 23 (mai bine ai șterge-o deorece e nota 24 lângă ea); nota 27 duce la un articol de la en:wiki (Wikipedia nu poate fi sursă pentru wikipedia); nota 40 ar trebui mutată într-o altă secțiune (nu știu, dar cred că e nepotrivit ca o notă să fie printre surse bibliografice); la notele 58, 59 și 68 trebuie folosit formatul {{Citat web}}. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Bornaz Sebastian (discuție • contribuții).
    Sebi, de note și de alte aspecte estetice m-am angajat să mă ocup eu atunci când Liviu și Zoltan vor termina de redactat articolul. //  GikÜ  vorbe  fapte  / miercuri, 15 iulie 2009, 15:15 (EET)
    Păi de ce nu zici? De unde eram să știu? Dar tot rămân cu obiecțiile până nu-s făcute notele cum trebuie. --Sebi B. discută 15 iulie 2009 15:18 (EEST)[răspunde]
    Nu consider că ar fi trebuit să știi, dar așa mă înțelesesem cu ceilalți doi autori. //  GikÜ  vorbe  fapte  / miercuri, 15 iulie 2009, 15:21 (EET)
    Ateptați vă rog câteva zile: sunt f.f. ocupat acum!--ZOLTAN (discuție) 15 iulie 2009 16:42 (EEST)[răspunde]

Cred că am rezolvat obiecțiile referitoare la note. Giku, scuze că m-am băgat peste treaba ta, dar știu cum e ca să-ți stea un articol luni întregi la macerat la AC; dacă mai e ceva de corectat, anunțați.--Coco (discuție) 7 august 2009 13:36 (EEST)[răspunde]

  • Articolul, în stadiul actual, îndeplinește criteriile pentru AC. Obiecțiile făcute cu privire la fondul și forma textului au fost eliminate prin contribuțiile celor care au intervenit la acest articol. Felicitări lui Goldenphoenix2007 și succes la Iod!--ZOLTAN (discuție) 7 august 2009 23:11 (EEST)[răspunde]

Deș inițial aveam dubii, acum sunt de acord cu promovarea articolului. Sunt acoperite toate aspectele subiectului, articolul e susținut bine de referințe și nu mai există probleme de formă. --Coco (discuție) 8 august 2009 00:55 (EEST)[răspunde]

  • La început spuneam în minte: „A, e scurt și are probleme de formă, sigur îl vor respinge.” dar cât a stat la AC a mai căpătat vreo 10.000(?) de octeți și acum arată foarte bine. Pe scurt, acum îl susțin. --Sebi B. discută 30 august 2009 10:05 (EEST)[răspunde]
  • Liviu, nu lăsa așa legăturile externe, scrie și tu ce reprezintă fiecare. Notele de subsol: ai grijă că numele articolelor (de ziar, de revistă) folosite la note se scriu între ghilimele, iar lucrările cursiv.Sebimesaj 30 august 2009 14:29 (EEST)[răspunde]

 Discuție încheiată. Rezultat: se acordă statutul de articol de calitate. —Andreidiscuție 2 octombrie 2009 19:28 (EEST)[răspunde]