Wikipedia:Pagini de șters/Referendumul constituțional din România, 1989
Referendumul constituțional din România, 1989[modificare sursă]
Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale
Justificare: în 1989 nu a existat niciun referendum în România--Sîmbotin (discuție) 7 decembrie 2011 07:39 (EET)[răspunde]
- A existat vreun plan sau vreo intenție fermă? Articolele din Wikipedia pot trata și astfel de subiecte, evenimente planificate care nu s-au mai desfășurat, ca de exemplu misiunea spațială en:STS-62-A sau en:1944 Summer Olympics. — AdiJapan 7 decembrie 2011 11:45 (EET)[răspunde]
- Nu. Din câte știu nu a existat oficial niciun plan sau intenție fermă pentru desfășurarea unui referendum în România anului 1989. Dacă vreun wikipedist cunoaște surse care să susțină corectitudinea celor afirmate în articol, este rugat să le menționeze. --Sîmbotin (discuție) 7 decembrie 2011 12:30 (EET)[răspunde]
- Vedeți și discuția de la Referendum. 92.80.213.210 (discuție) 7 decembrie 2011 19:06 (EET):[răspunde]
Acest referendum NU EXISTĂ! Argumente: 1.experiența proprie de votant (am fost chemat în noiembrie 1986, duminica, la liceu să votez la referendumul pentru reducerea cu 5% a cheltuielilor militare (eram în clasa a XI-a și aveam aproape 17 ani; votul celor sub 18 ani a fost "consultativ", dar s-a consemnat, sub semnătură), în vreme ce, în 1989, când eram militar în București (deci, deja eram major), nu am fost solicitat să votez nimic de către "tovarășu' Ceaușescu"... Nu rata el ocazia să ne cheme la vot, cu tam-tam, mai ales fiindcă 1989 era anul în care a fost (re)ales a patra oară președinte al RSR (martie), se împlineau 45 de ani de la "revoluția antifascistă" (23 august) și venea Congresul al XIV-lea al PCR (noiembrie).
2. cercetarea personală, din ultimii ani (începând din 2007) care a inclus, pentru perioada comunistă, "Scînteia", organul Comitetului Central al PCR; în acest ziar, luat număr cu număr, pentru 1989, NU SCRIE NIMIC DESPRE UN ASEMENEA "REFERENDUM". Există doar o lege, votată de Marea Adunare Națională, în 18 aprilie, prin care se interzice contractarea de împrumuturi din străinătate. Ca o paranteză, am utilizat "Scînteia" (conform ortografiei din acea perioadă, așa este scris numele), deoarece, în "organul Comitetului Central al Partidului Comunist Român" s-au publicat atât rezultatele alegerilor, începând chiar cu cele falsificate din 1946, cât și ale singurului referendum real organizat în timpul regimului totalitar (cel din 1986, menționat deja). Ziarul oficial al autorităților, care fusese, încă dinaintea Unirii Principatelor, "Monitorul Oficial", nu a mai publicat nimic legat de alegeri, din 1946 (în perioada comunistă fiind "rebotezat" "Buletinul Oficial"). Acesta era încă un semn că Partidul controla Statul. Menționez că și regimul Antonescu (cât de autoritar a fost el) a utilizat tot "Monitorul Oficial" spre a face cunoscute rezultatele celor două plebiscite pe care le-a organizat (în martie, respectiv noiembrie 1941).
3. literatura de specialitate, care nu amintește NICĂIERI despre o asemenea consultare electorală. Îl amintesc aici doar pe Cristian Preda, care a publicat în acest an lucrarea "Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent" (Editura Polirom, 2011). În consecință, solicit ȘTERGEREA ACESTEI PAGINI, deoarece ne facem de râs, cu un "referendum" care nu a existat!
Paganelis 7 decembrie 2011 19:50 (EET)
- Nici articolul nu susține că a existat un astfel de referendum, ci că a fost o intenție a lui Ceaușescu. Tgeorgescu (discuție) 7 decembrie 2011 20:20 (EET)[răspunde]
Chiar de ar fi fost intenție, trebuia argumentată (cu trimitere la sursă/surse). Am parcurs, număr cu număr, toată colecția "Scînteii" din anul 1989 (de la 1 ianuarie până la 22 decembrie) și nicăieri Ceaușescu nu face vorbire de o asemenea intenție! Există doar o lege, votată de Marea Adunare Națională în 18 aprilie, prin care se interzice contractarea oricărui credit extern, oricât de mic. Știind cum a fost regimul (l-am suportat, ca mulți alții) nu cred că Nicolae Ceaușescu nu ar fi făcut o "reclamă" pe măsură unei asemenea propuneri, "reclamă" care ar fi fost susținută în mass-media, în "adunări populare", în "telegrame de omagiere" a "gândirii mult-iubitului conducător", etc... Or, atât presa vremii (am consultat și "România liberă", iar "Scînteia tineretului" o primeam în armată, pentru "cititul presei", ca și "Scînteia"), cât și memoria proprie nu rețin vreo referință legată de un asemenea eveniment!
Paganelis 7 decembrie 2011 21:47 (EET)
Șterge: Am trăit s-o aud și pe asta. Ceaușescu o fi avut multe alte hibe, dar nu era prost. Chiar și cu dorința lui de a face din România un cămătar internațional, nu îl consider capabil de a adăuga o asemenea tâmpenie în constituția țării. Aceasta este o speculație de doi lei credit. --Silenzio (discuție) 10 decembrie 2011 06:49 (EET)[răspunde]