Voinţă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
Voinţa este un concept filozofic. Este foarte importantă în cadrul dezvoltării personale. Reprezintă capacitatea de a transforma intenţia în acţiune, chiar dacă se întrevăd dificultăţi în obţinerea lucrului dorit. Este puterea care dă impulsul de a porni la drum şi concentrarea de forţe fizice şi psihice pentru a pune lucrurile în mişcare. Un exemplu de „aplicare” a voinţei este încercarea de a lăsa fumatul sau a scăpa de alte vicii.
Înainte de a beneficia de voinţă, trebuiesc parcurse câteva etape:
- Alegerea obiectivului dorit;
- Crearea unui „plan de atac”;
- Executarea planului.
Voinţa nu poate fi susţinută la cote maxime la nesfârşit, fiind de obicei temporară. Menţinerea voinţei necesită o concentrare deosebită, este foarte obositoare şi de aceea foarte greu de menţinut, de obicei apar alte lucruri care vor distrage concentrarea. Pentru a nu pierde concentrarea trebuiesc folosite o serie de metode pentru a menţine vionţa la cote maxime. Rezultatul este mai bun atunci când în loc să fie folosită voinţa direct în lupta cu problemele, aceasta este folosită în principal în lupta cu transformarea mediului, a obstacolelor sociale şi a obiceiurilor.
