Voce peste IP

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
O soluţie comună VoIP
Un adaptor tipic pentru o linie telefonică analogică la o reţea VoIP

Voce peste Protocol de Internet (în engleză Voice over Internet Protocol, VoIP), numită și Telefonie IP sau Telefonie Internet este procesul de transmitere a conversațiilor vocale umane prin legături de date de tip IP sau prin rețele în care este folosit acest protocol.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Telefonia IP se caracterizează prin conversia vocii în pachete de date ce se transmit prin rețele IP de la sursă la destinație, unde sunt puse din nou în ordinea inițială și convertite înapoi în semnale acustice. Cea mai cunoscută rețea IP este Internetul, conectând milioane de utilizatori la nivel mondial. Alte rețele IP sunt cele interne ale companiilor, rețele private între utilizatori sau diferite instituții.

Avantajul principal al VoIP față de telefonia clasică este prețul redus, datorat faptului că se utilizează rețeaua IP care poate fi folosită în același timp și pentru alte servicii, precum navigare web, e-mail, e-banking și multe altele. Utilizatorul își poate folosi serviciul VoIP indiferent de locul unde se conectează la Internet. D.p.d.v. tehnic este astfel posibil să locuiască într-o zonă geografică și să aibă număr de telefon dintr-o altă zonă geografică (stat, țară, continent). Totuși, în ultima vreme, tendința pe plan mondial este ca astfel de numere să fie evitate.

Exemple de beneficii aduse de VoIP[modificare | modificare sursă]

  • persoane locuind în SUA (sau oricare altă țară) pot avea număr de telefon românesc; costul convorbirii din SUA în România, de exemplu, e mai mic decât prin alte metode) și în plus cei din România pot suna fără prefix și fără tarife internaționale, formând și plătind ca pentru un număr local.
  • români locuind în România pot avea număr de telefon american.
  • mobilitate ridicată - utilizarea telefonului VoIP în călătorii, vacanțe - atâta timp cât există conexiune internet la destinație (hotel, familie, prieteni).

Protocoale folosite în VoIP[modificare | modificare sursă]

O convorbire telefonică este formată din două părți distincte: semnalizarea (trimiterea numărului, a semnalelor de sunat, ocupat etc.) și partea de media (transmiterea efectivă a vocii sau a datelor). Aceasta din urmă se face prin codarea semnalului cu un codec și împachetarea lui în pachete RTP. Semnalizarea se poate face cu unul din următoarele protocoale:

Protocoalele SIP, MGCP, H.248 și T.38 folosesc un protocol auxiliar, SDP, pentru descrierea caracteristicilor canalelor de media trimise.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Rețele publice VoIP[modificare | modificare sursă]

Applicații server VoIP[modificare | modificare sursă]

Aplicații client VoIP[modificare | modificare sursă]

Pagini web despre VoIP[modificare | modificare sursă]