Velomobil
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Velomobilul este un mijloc de deplasare asemănător cu bicicleta tradiţionala fiind o generalizare (modificare) a acesteia. Poate avea două, trei (triciclu) sau chiar patru roţi (cvadriciclu). În cazul velomobilelor cu două roţi e vorba de biciclete cu poziţie joasă a şeii numite recumbente, iar în celelalte cazuri sunt tri(cvadri)cicluri recumbente. Aceste policicluri modificate au un înveliş (aerodinamic) care le permite micşorarea rezistenţei aerodinamice la înaintare.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Istoricul velomobilului e strâns legat de cel al primelor automobile. Primele automobile erau nişte cvadricicluri fără înveliş. S-au construit astfel de vehicule înainte de primul război mondial de către Charles Mochet care le-a numit „Velocar”. Erau modele de micromaşini, unele cu două locuri. În Suedia s-a vândut un proiect de velomobile ca şi schiţe, peste 100000, însă puţine au fost realizate efectiv.
[modifică] Caracteristici
Există multe cerinţe pentru un velomobil practic, ca de exemplu:
- Greutate scăzută
- Vizibilitate bună pentru pilot
- Manevrabilitate bună (direcţionare, frânare)
- Siguranţa la coliziuni
- Ventilaţie bună
- O bună aerodinamică
- Suspensie bună
- Operare robustă
- Un bun sistem de iluminare
- O bună vizibilitate către ceilalţi participanţi la trafic (reflectoare, claxon)
- Cost scăzut
[modifică] Avantaje
Dimensiunile reduse conferă o buna strecurare în circulaţie. Se pot depăşi blocajele de trafic, ca scuterele de exemplu. Un velomobil e mai sigur decat o bicicletă de stradă, cu o bună capacitate de frânare. Centrul de greutate jos împiedică căderea de sus de ghidon în caz de frânare de urgenţă, de coliziune, sau de găuri în asfalt. Fără caderi pe ploaie sau pe o pată de ulei. Distanţe cotidiene mai lungi sunt parcurse cu mai puţin efort fizic decât cu bicicleta şi mai puţin dependente de condiţiile meteo datorită protecţiei date de înveliş.
Un velomobil eficace e important unui ciclist. Un velomobil cu 10% mai rapid înseamnă cu 30% mai puţin efort, mai putin transpiraţie, mai mult confort. E posibil a călători cu 49km/h cu un velomobil (Quest) cu acelaşi efort cu care se poate călători cu 29 km/h pe o bicicletă.
Unul dintre cele mai mari avantaje e poziţia confortabilă a spatelui şi piciorelor, articulaţia genunuchiului nefiind aşa solicitată ca în cazul unei biciclete obişnuite. Poziţia confortabilă micşorează efortul muscular.
Aceste vehicule sunt bine remarcate in trafic.
[modifică] Dezavantaje
Datorită producerii în serie mică, costul e de destul de ridicat (2000-3000 euro sau chiar mai mult). Un alt dezavantaj apare la urcarea pantelor, caz în care se poate folosi o asistare electrică.
