Vadu Pașii, Buzău
Vadu Pașii | |
— sat și reședință de comună — | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Buzău | |
Coordonate: 45°9′31″N 26°53′5″E / 45.15861°N 26.88472°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Buzău |
Comună | Vadu Pașii |
SIRUTA | 49965 |
Atestare | 1880 |
Altitudine | 105 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 3.062 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 127650 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Vadu Pașii este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Buzău, Muntenia, România.
Localizare și căi de comunicație
[modificare | modificare sursă]Localitatea se află pe malul stâng al râului Buzău, pe malul imediat opus de orașul Buzău, de care este legat printr-un pod de cale ferată și un pod rutier. Primul pod feroviar a fost realizat aici în 1880, cu ocazia realizării căii ferate Buzău–Mărășești, și a fost proiectat de Anghel Saligny. Acest pod, clasificat astăzi ca monument istoric, a fost înlocuit cu unul nou, cu ocazia dublării și electrificării acestei căi ferate; podul vechi a fost convertit în pod rutier și a fost folosit astfel până în 2005, când a fost avariat de viitură și închis traficului, și a fost utilizat doar de pietoni și bicicliști.[1] Legătura rutieră cu orașul Buzău s-a făcut timp de 16 ani după aceea prin Mărăcineni peste podul de pe DN2.[2] În 2019 a început proiectul de realizare a unui nou pod rutier, lângă cel istoric, proiect ajuns la finalizare în 2021.[3]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Satul a fost înființat în 1880, odată cu împroprietărirea însurățeilor conform legii rurale din 1879. Primele așezări au apărut în preajma podului peste râul Câlnău, dar ulterior s-au strămutat în actuala vatră a satului, primele familii fiind originare din Săpoca și Băjani. Satul era pe atunci un cătun asociat satului Haimanalele, parte a comunei Zilișteanca,[4] după care a făcut parte o vreme din comuna Mărăcineni.[5]
Cu toate acestea, numele său provine de la un eveniment care a avut loc cu un secol înaintea apariției așezării, în timpul războiului ruso-turc din 1787-1792, când, în urma bătăliei de la Râmnicu Sărat din 1789, armata otomană în frunte cu marele vizir Yusuf Paşa a trebuit să se retragă în grabă și a trecut râul Buzău printr-un vad aflat în apropiere. Locul a păstrat acest nume, care ulterior, după apariția satului, s-a transferat acestuia.[4]
Satul a crescut mult după înființare. La 1900, era un cătun din comuna Scurtești, având 470 de locuitori, 153 de case, și o școală cu 68 de elevi,[6] iar în 1943 era deja reședința unei comune nou-înființate, formată din el și din alt sat denumit Principele Carol.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Preduț, Bianca (). „Ministrul Transporturilor, la Podul Vadu Pașii”. Capital. Accesat în .
- ^ Mitu, Florin (). „Buzău: Podul de la Vadu Pașii pune în pericol viețile sătenilor. Acesta se poate prăbuși în orice clipă”. Buzău: Adevărul. Accesat în .
- ^ Iulian Bunilă (), „Pentru prima oară în ultimii 16 ani, râul Buzău a fost traversat la Vadu Pașii de o mașină, pe noul pod VIDEO”, Adevărul, accesat în
- ^ a b Nicolescu, Valeriu; Bănică, Monica (). „Vadu Pașii, comuna în care la 1789 marele vizir își găsea scăparea (I)”. Opinia. Buzău.[nefuncțională]
- ^ Nicolescu, Valeriu; Bănică, Monica (). „Vadu Pașii, comuna în care la 1789 marele vizir își găsea scăparea (II)”. Opinia. Buzău.[nefuncțională]
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Pașei (Vadul-)” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 640.
|