Camelide

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Tylopoda)
Salt la: Navigare, căutare
Camelide
Fosilă: 45–0 mln. ani în urmă
Eocenul mijlociu - Holocen
Wild Bactrian camel on road east of Yarkand.jpg
Cămilă bactriană sălbatică (Camelus ferus)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Artiodactyla
Subordin: Tylopoda
Familie: Camelidae
Illiger, 1811
Genuri

Lama
Vicugna
Camelus
Paracamelus
Camelops

Camelid Range.png
Arealul actual al camelidelor

Camelidele (Camelidae) este o familie de erbivore rumegătoare de talie mijlocie sau mare cuprinzând cămila, dromaderul, guanaco, alpaca, vicunia și lama răspândite foarte distanțat unele de altele, cămilele și dromaderul în Africa, Asia, celelalte în America de Sud. Sunt animale digitigrade cu picioare didactile. Degetele III și IV au câte o copită mică și câte o periniță elastică sub degete, pe care calcă și care ușurează mersul. Pe spate au una sau două cocoașe sau ele sunt absente.

Descrierea[modificare | modificare sursă]

Camelidele au o talie mijlocie sau mare. Lungimea cap + trunchi = 120-300 cm, lungimea cozii 12-55 cm, înălțime la greaban 72-210 cm. Greutatea 45-650 kg. Trăiesc până la 15-45 de ani.

Sunt animale rumegătoare digitigrade cu picioare didactile, care au la fiecare membru câte două degete (3 și 4). Degetele III și IV au câte o copită mică și câte o periniță elastică (un țesut elastic) sub degete, plină cu grăsime, pe care calcă și care ușurează mersul pe nisipul dur și fierbinte al pustiurilor, pe unde trăiesc cămilele, sau pe pantele stâncoase ale munților, pe unde trăiesc lamele. Primele falange au capătul distal lățit, iar falangele mijlocii sunt turtite și înconjurate de o perniță cutanată care formează talpa piciorului. Falangele distale sunt mici, neturtite și nu sunt înconjurate de copite; au numai unghii pe partea superioară. Din scheletul degetelor II și IV n-a rămas nici urmă.

Membrele, groase la cămile și subțiri la lame, au cele două oase (radiusul și cubitusul; tibia și peroneul) sudate, alcătuind osul canon. Coapsele nu sunt cuprinse în peretele corpului, ci libere și dau corpului cămilelor o înfățișare particulară, urâtă.

Gâtul este lung, capul alungit, cu urechi scurte și lipsit de coarne, cu buza superioară despicată și foarte mobilă. Pe spate au una sau două cocoașe sau ele sunt absente.

Corpul este acoperit cu păr lânos, lung, dur și aspru, mai lung la lame. Pielea de pe coate, genunchi, încheieturile carpiene și piept, pe care se sprijină aceste animale când sunt culcate, s-a îngroșat și formează calozități.

Incisivii sunt orientați oblic și au forma de spatulă, cei laterali sunt asemănători cu caninii, conici și curbati; la Vicugna, incisivii inferiori au creștere continuă, iar emailul este prezent numai pe laturi. Caninii sunt prezenți pe ambele fălci sau absenți de pe cea inferioară. Molarii au creste de email pe coroane. Formula dentară la Camelus este următoarea: 1•1•3•3/3•1•2•3 x 2 = 34, iar la Lama și Vicugna 1•1•2•3/3•1•1•3 x 2 = 30.

Stomacul rumegător este este lipsit de foios și este format din trei camere (ierbar, ciur și cheag). O parte din ierbar și ciurul au în pereții lor alveole (cămăruțe) mari, în care poate fi acumulată o mare cantitate de apă.

Camelidele diferă de celelalte mamifere prin forma ovală a globulelor roșii (nu circulară). Alte particularități ale camelidelor sunt: o osificație în diafragmă și lipsa vezicii biliare

Comportamentul[modificare | modificare sursă]

Sunt animale diurne. Trăiesc în grupuri, format, de obicei, dintr-un mascul (conducător) și mai multe femele cu pui. Se pot întâlni turme și mai mari.

Cămilele și lamele aleargă balansându-se în buiestru, deoarece membrul anterior și cel posterior de pe aceeași parte a corpului se deplasează simultan. Lamele guanaco ating în fugă viteza de 55 km/oră.

Hrana[modificare | modificare sursă]

Hrana constă din ierburi. Cămilele se hrănesc cu ramuri și frunze de arbori, dar și din boabe de cereale și semințe; pentru menținerea unei bune stări de sănătate au nevoie și de hrană proaspătă, ierburi și frunze verzi. În lipsa acestora, cămilele consumă vegetație țepoasă, cu o dexteritate impresionantă, fără a se răni la gură. Lipsa hranei câteva zile la rând le epuizează de putere; lipsa apei este mai ușor suportată.

Reproducerea[modificare | modificare sursă]

Împerecherea are loc de mai multe ori pe an. Gestația durează 300-440 de zile. Nasc un pui, foarte rar doi.

Răspândirea[modificare | modificare sursă]

Din această familie fac parte cămilele și lamele răspândite foarte distanțat unele de altele, primele în Africa, Asia, ultimele în America de Sud.

În pleistocen, camelidele erau răspândite în toată America, în Asia, sud-estul Europei și nordul Africii. Patria lor de origine este America de Nord.

Clasificarea[modificare | modificare sursă]

Denumirea românească Denumirea latină Imagine Areal Greutate
Cămilă (Camelus)
Cămila bactriană domesticită
sau
Cămila cu două cocoașe domesticită
Camelus bactrianus 2011 Trampeltier 1528.JPG Iran, Afganistan, Pakistan, fosta U.R.S.S., Mongolia și China
( domesticită)
300-1000 kg
Cămilă bactriană sălbatică
sau
Cămilă cu două cocoașe sălbatică
Camelus ferus Wild Bactrian camel on road east of Yarkand.jpg Sud-vestul Mongoliei (Deșertul Gobi) și în provinciile Kansu, Tsinghai și Sinkiang din China
(sălbatică)
450-650 kg
Dromaderul
sau
Cămila cu o singură cocoașă
Camelus dromedarius 07. Camel Profile, near Silverton, NSW, 07.07.2007.jpg Nordul Africii, zona circummediteraneană, Balcani, Peninsula Arabică și Orientul Mijlociu; în Australia, aceste cămile au fost introduse relativ recent, ca și în S.U.A.
( domesticită)
400-600 kg
Lame (Lama)
Lama
sau
Lama peruviană
Lama glama Domestic llama (2009-05-19).jpg America de Sud (în sudul Perului, vestul Boliviei și nord-vestul Argentinei)
(forma domesticită a guanacoului)
70-140 kg
Guanaco Lama guanicoe Guanaco 09.24.jpg America de Sud (Cordiliera Anzilor din sudul Perului, în Bolivia, Argentina și Chile, apoi în Patagonia, Țara de Foc și Insula Navarino) 48-96 kg
Vigonii (Vicugna)
Alpaca huacaya Vicugna pacos Unshorn alpaca grazing.jpg America de Sud (în sudul Perului și în vestul Boliviei)
(formă domesticită a vicuniei)
30-50 kg
Alpaca suri Vicugna pacos Suri-alpaca.jpg America de Sud (în sudul Perului și în vestul Boliviei)
(formă domesticită a vicuniei)
30-50 kg
Vicunia
sau
Vigonia
Vicugna vicugna Vicunacrop.jpg America de Sud (în zonele aride din sudul Anzilor Americii de Sud, la 3500-5750 m altitudine: sudul Perului, vestul Boliviei, nord-vestul Argentinei și nordul statului Chile) 35-65 kg

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Pop. Zoologia vertebratelor. Vol. II. Fasc. 2, Mamiferele. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1962.
  • Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967
  • Dumitru Murariu. Din lumea mamiferelor. Mamifere terestre, vol. II. Editura Academiei Române, București, 1993.
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Camelide
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Camelide