Tichet de masă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Tichetele de masă sunt bonuri valorice folosite ca instrument de plată pentru produsele alimentare. Acestea pot fi considerate cheltuială deductibilă, pentru angajat impozitându-se cu 16%[1]. Spre deosebire de bani, tichetele de masă sunt hârtii valorice nefungibile. Tichetele de masă au fost create în Franța anilor 1960 și au fost apoi adoptate de celelalte state, pentru a încuraja companiile să contribuie financiar la o mai bună alimentație a angajaților, determinnd astfel creșterea productivității și îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației[2].

Tichetele de masă în România[modificare | modificare sursă]

Ca și în toate celelalte țări din Uniunea Europeană, și în România, tichetele de masă sunt reglementate legislativ, prin legea 142/1998, fiind un beneficiu extrasalarial deductibil și exonerat de taxe, atât pentru angajat cât și pentru angajator și reprezintă o alocație individuală de hrană[2].

Anul 2005 a adus o schimbare foarte importantă pe piața tichetelor de masă din România, odată cu eliminarea prevederilor legislative care fixau anumite cote pentru fiecare emitent, ceea ce a întărit concurența în domeniu[3].

Legea prevede ca fiecare persoană care primește tichete de masă să achiziționeze produse alimentare în valoare de maxim 2 tichete pe zi. Începând cu luna mai 2013, valoarea unui tichet de masă este de 9,35 RON. Valoarea unui tichet de masă se indexează semestrial în funcție de indicele prețurilor mărfurilor alimentare, comunicat de Comisia Națională de Statistică.

Emiterea tichetelor de masă se face de către unitățile autorizate de Ministerul Finanțelor Publice sau de către angajatorii ce au organizate cantine-restaurant sau bufete.

Pentru a fi valabil, un tichet de masă trebuie să aibă înscris numărul sub care a fost înseriat de unitatea emitentă. De asemenea, este obligatoriu ca pe tichet să fie imprimate numele și adresa emitentului, valoarea nominală a tichetului, perioada de valabilitate, interdicția de a fi utilizat pentru achiziționarea țigărilor și a băuturilor alcoolice, spațiu pentru a înscrie numele și prenumele salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de masă, spațiu rezervat înscrierii datei și aplicării ștampilei unității la care tichetul de masă a fost utilizat.

Pentru a fi protejate împotriva tentativelor de falsificare, tichetele de masă conțin elemente de siguranță (diferite elemente grafice, cerneală termică sau fluorescentă etc).

Cu un regim asemănător, legea română reglementează și tichetele cadou, precum și tichetele de creșă.

Emitenții de tichete de masă din România sunt: Edenred Romania (Ticket Restaurant), Chèque Dèjeuner, Sodexo (Gusto Pass), Ascendi Inc. (Tichet de masă) precum și Cuget Liber Poligraf

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Avantajele tichetelor de masa si cadou, Ziarul de Bacau, 31 iulie 2010, accesat la 11 octombrie 2010
  2. ^ a b Cum si-au impartit piata locala, in 2007, emitentii de tichete de masa, 28 Decembrie 2007, wall-stret.ro, accesat la 10 octombrie 2010
  3. ^ Accor Services, afaceri de 22 milioane euro in 2005, 6 Iunie 2006, wall-stret.ro, accesat la 10 octombrie 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]