Tănase Tudoran

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

[[wiki]]

Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării.

Din textul acestui articol nu rezultă caracterul notabil al subiectului. Dacă în termen de 7 zile nu va fi completată bibliografia necesară, articolul va fi redirecţionat, combinat cu altul sau propus pentru ştergere.

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Această pagină necesită categorisire. Pagina este insuficient categorisită sau nu a fost inclusă în nicio categorie tematică.

[modifică] Viaţa

Tănase Tudoran (Todoran) (n. 1659 — d. 1763) a fost un ţăran din Bichigiu, sat aparţinător de comuna Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud.

[modifică] Martiriul

La instigarea lui Tănase Todoran, grănicerii a două batalioane au refuzat să depună jurământul în 10 mai 1763, lângă Salva, în prezenţa episcopului unit Aron şi a generalului Bukow. Refuzul lor era legat de faptul că în acest fel ei trebuiau să renunţe la confesiunea ortodoxă pentru a adera la Biserica Unită cu Roma.

Drept urmare, Tănase Todoran şi ceilalţi implicaţi în această mişcare au fost executaţi: Tănase Todoran prin frângere cu roata, iar ceilalţi prin spânzurare: Vasile Dumitru din Mocod, Grigore Man din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu. Alţi ţărani au fost pedepsiţi prin lovituri de vergi.^[1]

Tănase Todoran a fost martirizat la Salva, la vârsta de 104 ani, motivul real al nesupunerii fiind nu trecerea la confesiunea greco-catolică, ci sarcinile pe care urma să la aibă în noua condiţe de grănicer. El însuşi atinge problema confesională ca ultim argument, motivele fiind neacordarea până la momentul fesivităţilor din 1763 de depunere a jurământului, a patentei de oameni liberi şi a altor drepturi promise, statutul grăniceresc nefiind încă semnat.(vezi Prof. Dr. Teodor Tanco, (Laureat al Academiei Române)- Pagini alese din istoria Monorului, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 2001, ISBN 973-98198-3-4, pp. 197-200). «De doi ani noi suntem cătane, adică grăniceri, şi carte n-am căpătat de la înalta împărăteasă, că suntem oameni liberi! Ne-am scris iobagi, dăm dare, facem slujbe cătăneşti, copiii noştri vor merge până la marginile pământului să-şi verse sângele, dar pentru ce? Ca să fim robiţi, să n-avem nici un drept, copiii noştri să fie tot proşti, ori vor învăţa ceva, ori ba? Aşa nu vom purta armele, ca Sfânta Lege să ne-o ciufulească. Jos armele! Aruncaţi afară păgânii dintre hotarele noastre! Auziţi creştini români, numai atunci vom sluji, când vom vedea carte de la înălţata împărăteasă, unde-s întărite drepturile noastre; până atunci, nu, odată cu capul. Ce dă Gubernia şi cancelaria din Beciu, e nimica, îs minciuni goale de azi, de mâine»“.http://giconet.blogspot.com/2008/05/ziarul-lumina_18.html

Se pare totusi că si cauza religioasa a fost una dintre cauyele primordiale, dovadă fiind textul discursului lui Tănase Todoran, care aminteşte pe greco-catolici ca fiind ,,păgâni" : « De doi ani mai, suntem grăniceri, şi carte n’am căpătat dela înalta împărăteasă, că suntem oameni liberi. Ne-au scris iobagi, dăm dare , facem slujbe cătăneşti; copiii noştri vor merge până la marginile pământului să-şi verse sângele, dar pentru ce? Ca să fim robi, să n-avem niciun drept, copiii noştri să fie tot proşti, ori vor învăţa ceva, ori ba? Aşa nu vom purta armele, ca şi sfânta lege să ne-o ciufulească tisturile. Jos cu armele! Alungaţi afară păgânii dintre hotarele noastre! Auziţi creştini români, numai atunci vom sluji, când vom vedea carte de la înălţata împărăteasă, unde-s întărite drepturile noastre; până atunci nu, o dată cu capul! Ce dă gubernia şi cancelaria din Beciu, e nimica, îs minciuni goale de azi până mâne!» - Roşca Paul Ersilian - ,,Tănase Todoran Martir al neamului si bisericii noastre" Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2008, ISBN 978-973-757-125-0}}

Multe sate româneşti au trimis în repetate rânduri delegaţi şi în deceniile ce au urmat ca să fie militarizaţi, pentru a scăpa de iobăgia conţilor Betheneşti(vezi Virgil Şotropa, Regimentul Grăniceresc Năsăudean în "Arhiva Someşană", Năsăud, 1925, nr.2, pp 1-11). Canonizarea lui din 10 mai 2008 ca şi apărător al ortodoxiei este o eroare, Tănase Todoran neerijându-se în fruntea unei mişcări bisericeşti juste, ci doar amintind problema confesională şi folosindu-se de ea pentru a se sustrage unor sarcini.^{[necesită citare]}

[modifică] Note