Sternidae

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
{{{5}}}

Sterna paradisaea

---Genuri----
  • Chlidonias
  • Phaetusa
  • Sterna
  • Sternula
  • Gelochelidon
  • Hydroprogne
  • Thalasseus
  • Onychoprion
  • Larosterna
  • Procelsterna
  • Anous
  • Gygis

Rândunicile de mare (Sternidae) sunt o familie de păsări care aparțin de ordinul pescărușilor (Charadriiformes). Deoarece sunt asemănătoare cu rândunicile au mai fost numite rândunici de mare, de unii au fost încadrați în familia Laridae, fiind însă mai mici și mai supli ca pescărușii. Păsările sunt păsări migratoare tipice, care trăiesc răspândite în regiunile de coastă de la tropice până în regiunile arctice. Familia cuprinde 8 genuri cu 45 de specii. In România trăiește Chira mică (Sterna albifrons) este cea mai mică specie a ordinului. Ea clocește pe litoral și în Delta Dunării, iernează în Africa Centrală pe țărmul Oceanului Indian.

Caractere morfologice[modificare | modificare sursă]

Sternidaele sunt mai mici ca pescărușii, ele având mărimea corporală între 24 - 40 cm. Sunt păsări suple și spre deosebire de pescăruși au aripile mai înguste și coadă bifurcată ca rândunicile. Penajul păsărilor este în general alb cu negru, mai multe specii au o pată neagră pe cap.

Arealul de răspândire[modificare | modificare sursă]

Cele mai multe specii trăiesc pe litoralul mărilor, unele specii trăind însă și pe malul apelor în interiorul continentelor. Păsările în timpul migrației parcug până la locul de iernare distanțe enorme.

Mod de viață[modificare | modificare sursă]

Păsările au cuibul frecvent în colonii mari pe sol sau pe stânci. Cuiburile sunt așezate unul lângă altul ele fiind de regulă numai o gaură în pământ. Sternidaele de pe malurile apelor continentale construiesc cuiburi mici așezate des pe vegetații acvatice plutitoare. Rândunicile de mare înoată rar, hrana care constă din peștișori o procură prin plonjare în apă. Majoritatea sunt bune zburătoare. Unele specii migrează iarna de pe litoralurile din Europa Centrală peste 40.000 km [1]până în emisfera sudică în Antarctica, ca vara să se reîntoarcă în nord.

Genuri și specii[modificare | modificare sursă]

Sterna in zbor
Sterna
  • (S. nilotica)
  • (S. aurantia)
  • (S. maxima)
  • (S. elegans)
  • (S. bengalensis)
  • (S. bergii)
  • (S. bernsteini)
  • (S. sandvicensis)
  • (S. dougallii)
  • (S. striata)
  • (S. sumatrana)
  • (S. hirundinacea)
  • (S. hirundo)
  • (S. paradisaea)
  • (S. vittata)
  • (S. virgata)
  • (S. forsteri)
  • (S. trudeaui)
  • (S. albifrons)
  • (S. saundersi)
  • (S. antillarum)
  • (S. superciliaris)
  • (S. lorata)
  • (S. nereis)
  • (S. balaenarum)
  • (S. repressa)
  • (S. acuticauda)
Hydroprogne
  • (Hydroprogne caspia) sau (Sterna caspia)
Onychoprion

(O. aleuticus)

  • (O. lunatus)
  • (O. anaethetus)
  • (O. fuscatus)
Chlidonias
  • (C. albostriatus) sau (Sterna albostriata)
  • (C. hybridus)
  • (C. leucopterus)
  • (C. niger)
Phaetusa
  • (P. simplex)
Anous
  • (A. stolidus)
  • (A. minutus)
  • (A. tenuirostris)
Procelsterna
  • (P. cerulea)
  • (P. albivitta)
Gygis
  • (G. alba)
  • (G. microrhyncha)
Larosterna
  • (L. inca)

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://de.wikipedia.org/wiki/Seeschwalbe#Lebensweise

Vezi și[modificare | modificare sursă]