Silogism

Silogismul este o formă de argumentare logică in care o propoziție (concluzia) este inferată din alte doua propoziții (premise). Exemplu: „Toate mamiferele acvatice sunt cetacee; toți delfinii sunt mamifere acvatice; deci toți delfinii sunt cetacee”.Aristotel a definit silogismul in Analitica prima drept "o vorbire in care, dacă ceva a fost dat, altceva decat datul urmează cu necesitate din ceea ce a fost dat". Silogismul reprezintă un raționament deductiv.

Legi de structură

1. Silogismul conține trei propoziții, două premise și o concluzie. Cel puțin o premisă este afirmativă(se poate arăta că din doua premise negative nu rezultă cu necesitate o concluzie).

2. Silogismul conține trei termeni, numiți după mărimea relativă a sferei lor: major, mediu, minor.

3. Termenul mediu trebuie să fie distribuit cel puțin într-o premisă pentru a putea face legătura intre termenii extremi.

4. Termenii extremi, majorul și minorul, figurează separat în câte o premisă și impreună în concluzie.

Structura standard a silogismului

Premisa majoră, conține termenul major sau mediu și predicatul concluziei

Premisa minoră, conține termenul minor sau mediu și subiectul concluziei

Concluzia, conține subiectul si predicatul

Exemplu:

Premisa majoră: Toți oamenii sunt muritori

Premisa minoră: Socrates este om

Concluzie: Socrates este muritor

Termenul mediu este "om", subiectul este "Socrates"(termenul minor) iar predicatul este "muritor" (termenul major).

Barbara

Celarent

Darii

Ferio

Barbari

Celaront

Cesare

Camestres

Festino

Baroco

Cesaro

Camestros

Datisi

Disamis

Ferison

Bocardo

Felapton

Darapti

Calemes

Dimatis

Fresison

Calemos

Fesapo

Bamalip

Legături externe

• Distincția dintre silogismul apodictic, silogismul dialectic și silogismul eristic la Aristotel