Propoziție

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

O propoziție este o succesiune de cuvinte dintr-o limbă oarecare, vie sau moartă, care conține o idee mai mult sau mai puțin completă, formulată conform regulilor gramaticale ale limbii respective. În acest sens de obicei este vorba de o propoziție gramaticală.

În general, în toate limbile moderne se consideră că propozițiile trebuie să conțină măcar un subiect și un predicat, dar ocazional ele pot conține și numai un singur cuvânt, ca de exemplu în propozițiile: "Mergi!", "Bine.", "Plouă.", "Da.", "Atât.". Propozițiile fără subiect sau predicat se numesc "eliptice de subiect", respectiv "eliptice de predicat".

Propozițiile se pot împărți în afirmative, negative, interogative, imperative și exclamative. Cele afirmative sunt enunțiative sau declarative. În cazul propozițiilor negative, cel care vorbește (sau scrie) face opusul unei afirmații. În cazul propozițiilor interogative vorbitorul folosește o întrebare, de exemplu cu scopul de a afla ceva nou. Ca orice propoziție, propozițiile interogative pot conține variabile cu valori neprecizate sau necunoscute, reprezentate de cuvinte interogative ca adverbe (unde, când, cum, cât) și pronume interogative (cine, care, ce,câți). În sfârșit, și un exemplu de propoziție exclamativă: "Ce repede ai alergat!".

În matematică[modificare | modificare sursă]

În sens matematic, o propoziție matematică este o succesiune de afirmații care ori se poate demonstra, ea fiind atunci "demonstrabilă", ori nu trebuie a fi demonstrată, fiind atunci "axiomatică".

În logică[modificare | modificare sursă]

În logica booleană propoziția (aserțiunea) este un enunț declarativ căruia i se atribuie una din cele două valori de adevăr "adevărat" sau "fals". O propoziție "adevărată" are drept valoare "adevărul". În această logică, cele două valori "adevăr" și "falsitate" se notează de obicei cu adevărat sau fals cel mai simplu.

Deseori valoarea de adevăr a unei propoziții nu este cunoscută. De exemplu, propoziția "Negru Vodă a fost primul domnitor al Țării Românești." este o propoziție în sens logic. Deși nu se cunoaște exact valoarea de adevăr a acestei propoziții, ea este cu siguranță ori adevărată, ori falsă.

Există și alte logici matematice, care pe lângă "adevărat" și "fals" permit:

  • mai multe valori situate între "adevărat" și "fals" = logica polivalentă;
  • sau chiar o infinitate de valori intermediare și continue, situate între "adevărat" și "fals".

Alte logici, complementare, au ca obiect enunțurile nedeclarative ca de exemplu întrebările (logica interogativă), instrucțiunile (logica imperativă), etc.

În general enunțurile care exprimă emoții și sentimente (ca instrucțiuni, comenzi, dorințe, rugăminți) nu sunt propoziții logice declarative; ele sunt numite în general "atitudini propoziționale".

Vezi și[modificare | modificare sursă]