S-300

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
S-300
2008 Moscow May Parade Rehearsal - S-300 launcher.JPG

Lansatoare S-300 la repetițiile pentru parada militară de Ziua Victoriei din Moscova (5 mai 2008).

Tip Sistem antiaerian
Loc de origine  Uniunea Sovietică
Istoric operațional
În uz 1978-prezent
Istoric producție
Proiectant Almaz-Antey
An proiectare 1967–2005
Producător MZiK
An producție 1978–2011

S-300 (Cod NATO: SA-10 Grumble) este un sistem de rachete sol-aer rusesc cu rază lungă de acțiune. S-300 a fost dezvoltat pentru a echipa Apărarea Antiaeriană Sovietică cu mijloace împotriva țintelor aeriene și a rachetelor de croazieră. Unele variante au fost adaptate pentru a intercepta rachete balistice, sistemul fiind îmbunătățit permanent. Radarul de cercetare a spațiului aerian al sistemului S-300 poate urmări până la 100 de ținte și dirija până la 12 rachete simultan. Rachetele sol-aer sunt containerizate și nu necesită întreținere pe toată durata exploatării. O variantă avansată a acestui sistem, denumită S-400, a intrat în dotarea armatei ruse în anul 2004 în număr redus.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Președintele rus, Dmitri Medvedev a interzis pe 22 septembrie 2010 livrarea de rachete de tip S-300 către Iran,[1] în cadrul aplicării unei rezoluții ONU ce sancționează Teheranul pentru programul său nuclear controversat. Pe 10 noiembrie 2010, Iranul a anunțat că a dezvoltat o versiune proprie a sistemului de rachete sol-aer S-300.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en RIA Novosti (22 septembrie 2010). „Russia pulls plug on Iran arms deal”. upi.com. http://www.upi.com/Top_News/World-News/2010/09/22/Russia-pulls-plug-on-Iran-arms-deal/UPI-49941285186093/. Accesat la 21 aprilie 2012. 
  2. ^ en Ramin Mostafavi (10 noiembrie 2010). „Iran says to test own model of Russia S-300 missile”. Reuters.com. http://www.reuters.com/article/2010/11/10/us-iran-missile-idUSTRE6A935I20101110. Accesat la 21 aprilie 2012.