Romanija

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Harta cu regiunea istorică Romanija din Bosnia, când se întindea până la râul Drina

Romanija este o regiune din Bosnia, situată la nord-est de capitala Sarajevo.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

În prezent, în Bosnia a rămas o mică regiune istorico-geografică, Romanija, ca unică mărturie importantă a prezenței neolatine a valahilor (numiți „Vlasi” de bosniaci) în zonă.[1]

Prezentare generală a regiunii Romanija, cu „munții Romanija” în fundal

De fapt, această regiune bosniacă își trage numele încă din Evul Mediu când a fost locuită în principal de populații neolatine, care au supraviețuit în această zonă muntoasă invaziilor barbare din secolul al VIII-lea.

De asemenea, trebuie subliniat că la sfârșitul secolului al XX-lea suprafața sa era doar jumătate în comparație cu începutul secolului al XIX-lea, când se întindea până la râul Drina. În plus, academicianul Marko Vego[2] consideră că Romanija a fost mult mai mare la începutul Renașterii, ajungând până în zona Banja Luka (unde se află așa-numitul „Munte Vlasic”, sau Muntele Vlahilor).

În această regiune muntoasă de aproximativ 2000 km² de la nord de Sarajevo încă se mai produc produse lactate tipice vlahilor. Mai mult, unele obiceiuri, cum ar fi muzica tipică, caracterizează Romanija și rădăcina sa vlahă: de fapt, cântecele inspirate ale păstorilor aromâni sunt celebre.[3]

În plus, la sfârșitul Războiului din Bosnia din 1996, regiunea Sarajevo-Romanija a fost înființată administrativ,[4], ca una dintre cele 7 regiuni ale Republicii Srpska și care este situată în estul Bosniei. Orașul Vlasenica, unul dintre cele mai mari din regiune, a fost unul dintre centrele principale ale „Vlasilor” (de unde și-a luat numele).

Regiunea autonomă sârbă Romanija (1991-1992)

Regiunea sârbă autonomă Romanija[modificare | modificare sursă]

În 1991-1992 a existat așa-numita Regiunea sârbă autonomă Romanija („Srpska autonomna oblast Romanija”), o regiune autonomă creată de sârbi, care a fost o parte a republicii sârbilor bosniaci în timpul Războiului din Bosnia din 1995-1996.[5]

Mormânt din Radimlja (stećak), cu un bărbat în fustanelă, probabil un aromân

Din noiembrie 1991, această regiune a fost extinsă prin adăugarea zonei sârbe din Birac (situată în jurul orașului Vlasenica) și pusă sub președinția lui Drago Blagojevic, iar, până în 1992, a fost încorporată în republica sârbă existentă în prezent în Bosnia.[6]

Moștenire[modificare | modificare sursă]

Pietrele monumentale care datează din Evul Mediu găsite în Bosnia și Herțegovina și în unele zone din Croația, Muntenegru și Serbia de astăzi au fost ridicate de vlahi (Vlasi).[7][8][9][10][11][12][13][14]

Mențiuni literare[modificare | modificare sursă]

Scriitorul sârb bosniac Ivo Andrić menționează în romanul E un pod pe Drina… (1945) că în epoca medievală mercenarul sârb Baba Novac a haiducit pe teritoriul Romanijei, la fel ca și fiul său, Gruia.[15]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ I Neolatini delle Alpi Dinariche
  2. ^ Marko Vego. "Iz-istorije-srednjovjekovne-Bosne-i-Hercegovine"
  3. ^ Video di una cantante valacca cantando una tipica canzone delle montagne della Romanija
  4. ^ Local institutions and organizations in Sarajevo-Romanija region
  5. ^ "Oblast Romanija" nel 1991-1992 (numero 6)
  6. ^ Romanija-Birac
  7. ^ Marian Wenzel, Bosnian and Herzegovinian Tombstobes-Who Made Them and Why?" Sudost-Forschungen 21(1962): 102-143
  8. ^ John V. A. Fine,, The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century, University of Michigan Press, 1994, p.19
  9. ^ Lovrenovic, Dubravko (2013). Stecci: Bosansko i humsko mramorje srednjeg vijeka [Stecci: Bosnian and Hum marbles from Middle Age] (in Croatian). Ljevak. ISBN 9789533035468. pages 52, 72, 176, 307.
  10. ^ Cebotarev, Andrej (1996). "Review of Stecci and Vlachs: Stecci and Vlach migrations in the 14th and 15th century in Dalmatia and Southwestern Bosnia". Povijesni prilozi [Historical Contributions] (in Croatian). Zagreb: Croatian Institute of History. 14 (14) page 322
  11. ^ Miloševic, Ante (1991). Stecci i Vlasi: Stecci i vlaške migracije 14. i 15. stoljeca u Dalmaciji i jugozapadnoj Bosni [Stecci and Vlachs: Stecci and Vlach migrations in the 14th and 15th century in Dalmatia and Southwestern Bosnia] (in Croatian). Split: Regionalni zavod za zaštitu spomenika kulture. p. 8
  12. ^ Kurtovic, Esad (2013). "Vlasi i stecci" [Vlachs and stecci]. Radovi (in Bosnian). Sarajevo: Filozofski fakultet.
  13. ^ Kurtovic, Esad (2015). "Vlasi Drobnjaci i stecci (Crtica o Nikoli Raškovicu i njegovim nasljednicima)" [Drobnjaci Vlachs and stecci (A remark about Nikola Raškovic and his heiress)]. Godišnjak (in Bosnian). Sarajevo: ANUBiH (44): 303–316.
  14. ^ Benac, Alojz (1967). Stecci. Mala istoria umetnosti Jugoslavija (Serbian), Paperback
  15. ^ Ivo Andrić, E un pod pe Drina…, Editura Polirom, Iași, 2018, p. 15.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Phillips, Douglas A. Bosnia și Herțegovina. Casa Chelsea. Philadelphia, 2004.
  • Trifon, Nicolas. Les Aroumains. Un peuple aici s'en va. Paris, 2006 ISBN 2-909899-26-8.
  • Vego, Marko. Iz-istorije-srednjovjekovne-Bosne-i-Hercegovine. Nisro. Sarajevo, 1980 ([1])

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Alte proiecte[modificare | modificare sursă]

Puteți găsi mai multe informații despre Romanija prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
Definiții și traduceri în Wikționar
Imagini și media la Commons
Citate la Wikicitat
Texte sursă la Wikisursă
Manuale la Wikimanuale
Resurse de studiu la Wikiversitate
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Romanija&oldid=15604306