Prințesa Juliane de Saxa-Coburg-Saalfeld

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Prințesa Juliane
Țarevnă a Rusiei
Mare Ducesă Anna Feodorovna a Rusiei
Marea Ducesă Anna Feodorovna, portret de Élisabeth-Louise Vigée-Le Brun, pictură la scurtă vreme după căsătorie (ca.1795-1796). Acest portret a fost distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Marea Ducesă Anna Feodorovna, portret de Élisabeth-Louise Vigée-Le Brun, pictură la scurtă vreme după căsătorie (ca.1795-1796). Acest portret a fost distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Căsătorit(ă) cu Marele Duce Constantin Pavlovici al Rusiei
Casa regală Casa de Holstein-Gottorp-Romanov
Casa de Wettin
Tată Francisc, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld
Mamă Contesa Augusta de Reuss-Ebersdorf
Naștere 23 iulie 1781(1781-07-23)
Coburg
Deces 15 august 1860 (79 ani)
Elveția

Prințesa Juliane Henriette Ulrike de Saxa-Coburg-Saalfeld (n. 23 septembrie 1781 - d. 15 august 1860), cunoscută ca Marea Ducesă Anna Feodorovna a Rusiei, a fost prințesă germană a Casei de Saxa-Coburg-Saalfeld (după 1826, Casa de Saxa-Coburg-Gotha) care a devenit soția Marelui Duce Constantin Pavlovici al Rusiei.

Familie[modificare | modificare sursă]

A fost a treia fiică a lui Francisc, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld și a Contesei Augusta de Reuss-Ebersdorf. A fost sora mai mare a regelui Leopold I al Belgiei și mătușa reginei Victoria, a Prințului Albert și a regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei.

Mare Ducesă a Rusiei[modificare | modificare sursă]

Anna Feodorovna

Juliane, împreună cu cele două surori mai mari, Sophie și Antoinette, a călătorit la Sankt Petersburg, la cererea de împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei, care voia o mireasă pentru cel de-al doilea nepot, Marele Duce Constantin. Tânărul Mare Duce a ales-o pe Juliane.[1] Această căsătorie și nunta fratelui ei Leopold cu Prințesa Charlotte Augusta de Wales au făcut din micul ducat de Saxa-Coburg inima dinastică a Europei. În plus, datorită relațiilor cu Imperiul Rus, Saxa-Coburg a fost relativ salvat în timpul războaielor napoleoniene.

Juliane, care nu avea încă 15 ani a luat numele de Ana Feodorovna după ce a trecut la ortodoxism și s-a căsătorit cu Constantin, care avea 17 ani, la St.Petersburg la 26 februarie 1796. Împărăteasa a murit nouă luni mai târziu la 6 noiembrie. Mariajul a fost unul profund nefericit. Constantin, cunoscut a fi un băiat violent,[2] a făcut-o pe tânăra sa soție nefericită.[3] După trei ani, în 1799, Ana și-a părăsit soțul și s-a întors la Coburg.

Totuși, la scurtă vreme s-a reîntors în Rusia pentru o încercare nereușită de împăcare. În 1801 Ana, care se implicase în câteva intrigi frivole, a fost trimisă permanent la Coburg.

Viața după separare[modificare | modificare sursă]

Portret al Anei Feodorovna de Franz Xaver Winterhalter, 1848

La 28 octombrie 1808 Ana a născut un fiu nelegitim numit Eduard Edgar Schmidt-Löwe. Tatăl copilului a fost Jules Gabriel Emile de Seigneux, un nobil minor francez. Eduard a fost înnobilat de fratele mai mic al mamei sale, Ernst I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, și a primit numele de von Löwenfels printr-un decret la 10 ianuarie 1818.

Mai târziu, Ana s-a mutat la Bern, Elveția și a născut al doilea copil nelegitim, Louise Hilda Agnes d'Aubert. Tatăl a fost Rodolphe Abraham de Schiferli, un chirurg, profesor universitar elvețian. Pentru a evita scandalul, copilul a fost adoptat de Jean François Joseph d'Aubert, un refugiat francez.

Doi ani mai târziu, în 1814, Constantin, acompaniat de fratele ei Leopold, a încercat s-o determine pe Ana să se întoarcă la el însă nu a reușit. În acel an, Ana a achiziționat o proprietate pe malul râului Aare și a denumit-o Elfenau.[4] Și-a petrecut restul vieții aici și, ca iubitoare de muzică, a făcut din casa ei centrul societății muzicale din zonă.

În cele din urmă, la 20 martie 1820, după 19 ani de separare, căsătoria ei cu Marele Duce Constantin a fost oficial anulată. Două luni mai târziu el s-a recăsătorit și a murit la 27 iunie 1831. Ana i-a supraviețuit fostului ei soț 29 de ani.

Fiul ei Eduard s-a căsătorit cu verișora sa Bertha von Schauenstein, fiica nelegitimă a Ducelui Ernst I. Fiica ei Louise s-a căsătorit cu Jean Samuel Edouard Dapples în 1834 însă a murit trei ani mai târziu în 1837 la vârsta de 25 de ani.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Alexander Jordis-Lohausen: Mitteleuropa 1658-2008- die Chronik einer Familie, GRIN Verlag, 2009, p. 58.
  2. ^ [1]
  3. ^ Neuer Plutarch: oder, Bildnisse und Biographien der berühmtesten Männer und Frauen aller Nationen und Stände; von den ältern bis auf unsere Zeiten. According to reliable sources, edited by a scholar societies, CA Hartleben, 1853, vol. V, p. 128.
  4. ^ Karl Viktor von Bonstetten, Doris Walser-Wilhelm, Antje Kolde: Bonstettiana, Band 10; Band 1805-1811, Wallstein Verlag, 2003, p. 629.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Alville (Alix von Wattenwyl), Elfenau. Die Geschichte eines bernischen Landsitzes und seiner Be­wohner, Bern 1959.
  • Alville, Des cours princières aux demeures helvétiques, Lausanne 1962
  • Erika Bestenreiner,Die Frauen aus dem Hause Coburg. Munich: Piper 2008, ISBN 3492049052

Legături externe[modificare | modificare sursă]