Păianjen pustnic maro

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Păianjen pustnic maro
Brown-recluse-2-edit.jpg
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Arthropoda
Clasă: Arachnida
Ordin: Araneae
Familie: Sicariidae
Gen: Loxosceles
Specie: L. reclusa
Nume binomial
Loxosceles reclusa
Gertsch & Mulaik, 1940
Distribution.loxosceles.reclusa.png

Păianjenul pustnic maro (lat. Loxosceles reclusa) este un bine cunoscut păianjen veninos din Statele Unite.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Prosoma în detasliu, foarte bine se văd cele trei perechi de ochi

Lungimea corpului este cuprinsă îîntre 6 - 20 mm, femela este mai mare decât masculul. Având în vedere că păianjenul are marcaje similare nu numai cu reprezentanții aceluiaș gen, ci și cu cei din alte familii Pholcidae și Mimetidae, în scopul identificării este mult mai important să se examineze ochii. Numărul și dispoziția ochilor diferă foarte mult de ceilalți păianjeni, care au 8 ochi. Păianjenul pustnic maro are 6 ochi grupați în trei perechi, una median și câte două laterale. Chiar dacă și alții au o asemenea aranjare a ochilor (familia Scytodidae), dar se deosebește de aceștia prin modelul de colorație a corpului și prin lipsa spinilor, opistosma este acoperită cu perișori fin și scurți[1]. Articulațiile picioarelor poate avea o culoare ușor mai deschisă, decât restul corpului. Alte caracteristici de identificare este poziția păianjenului pe o suprafață plană, de obicei, picioarele sunt bine extinse cu excepția cazurilor de alarmare. Când este amenințat, întinde picioare posterioare într-o poziție defensivă, să retragă în spate și ridică pedipalpii. Păianjenul se mișcă cu o viteză uniformă, oprindu-se pentru restabilirea presiunii arteriale hidraulice din picioare, apoi continuă într-un ritm constant. Păianjenul pustnic maro evită situațile de conflict, preferând să fugă.

Modul de viață[modificare | modificare sursă]

Ziua acest păianjen se ascunde printre pietre, prin crăpături în vizuinile altor animale sau își țese pânze în locuri retrase și uscate: grajduri, dulapuri, paturi, pivnițe. Pânzele sunt neregulate. În casele oamenilor el preferă cartonul, deoarece imite culoare scoarței copacilor pe care trăiește. El a fost găsit și în cutii deșarte, lenjerie, haine, încălțăminte etc. Spre deosebire de alțipăianjeni țesători de pânze, acesta părărsește pânza sa pe timp de noapte pentru a vâna. Masculul cea mai mare parte a timpului și-o petrece la vânătoare pe când femela pe pânză sau în apropierea ei. Se hrănesc cu diferite insecte. Păianjenul pustnic injectează în victimă venin cu acțiune hemolitică și necritică.

Interacțiunea cu omul[modificare | modificare sursă]

Această specie este rareori agresivă. Atacurile asupra oamenilor sunt, relativ, rare. Păianjenul mușcă, de obicei, doar atunci când este amenințat, presat pe piele când se găsește în haine, ștergar sau lenjeria de pat. Multe victime umane au fost mușcate după îmbrăcarea unei haine sau încălțăminte[2]. Uneori, multe răni necrotice diagnosticate ca mușcăturile păianjenului pustnic maro pot fi de fapt infecții cauzate de meticilino-rezistent Staphylococcus aureus (MRSA)[2]. În altele cazuri, poate fi cancerul cutaneu, boala Lyme, mușcături ale unor insecte veninoase sau leziuni chimice ale pielii. Mușcătura păianjenului pustnic maro produce o serie de simptome denumit ca loxoscelism. Există două tipuri de loxoscelism: cutaneu și viscerocutaneu.

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Păianjenul pustnic maro se întâlnește în Statele Unite din Midwest până la Golful Mexic[3][4]. O specie înrudită (Loxosceles rufescens), se găsește în Hawaii[5]. Există alte specii de Loxosceles în sud-vestul Statelor Unite, inclusiv California[6], care pot semăna cu Păianjenul pustnic maro, dar aceste specii nu au fost niciodată documentate cu un efectiv important.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Vetter R; Shay, M; Bitterman, O (1999). „Identifying and misidentifying the brown recluse spider.”. Dermatol Online J 5 (2): 7. doi:10.2340/00015555-0082. PMID 10673460. http://dermatology.cdlib.org/DOJvol5num2/special/recluse.html. 
  2. ^ a b Vetter R, Bush S (2002). „The diagnosis of brown recluse spider bite is overused for dermonecrotic wounds of uncertain etiology”. Ann Emerg Med 39 (5): 544–6. doi:10.1067/mem.2002.123594. PMID 11973562. 
  3. ^ Jone SC. „Ohio State University Fact Sheet: Brown Recluse Spider. url=http://ohioline.osu.edu/hyg-fact/2000/2061.html”. 
  4. ^ Swanson D, Vetter R (2005). „Bites of brown recluse spiders and suspected necrotic arachnidism.”. N Engl J Med 352 (7): 700–7. doi:10.1056/NEJMra041184. PMID 15716564. 
  5. ^ Kuwaye, Todd T.. „Case Based Pediatrics for Medical Students and Residents. http://www.hawaii.edu/medicine/pediatrics/pedtext/s21c05.html. Accesat la 10 decembrie 2006. 
  6. ^ Vetter, Rick. „Myth of the Brown Recluse: Fact, Fear, and Loathing. http://spiders.ucr.edu/myth.html. Accesat la 2 mai 2008. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Păianjen pustnic maro