Statele Unite Mexicane (spaniolă :Estados Unidos Mexicanos) sunt o republică federală alcătuită din punct de vedere administrativ din 32 de entități federale (spaniolă :entidades federativas), 31 de state și un district federal.
Conform Constituției din 1917, statele federației sunt libere și suverane.[1] Fiecare stat are propriul congres și constituție, iar Districtul Federal are o autonomie limitată, având un Congres local și un guvern. Teritoriul Districtul Federal, cunoscut și ca Ciudad de México, servește drept capitală națională.
Entități federale ale Mexicului
Districtul Federal [modificare]
| Entitate |
Nume oficial |
Drapel |
Suprafață |
Populație (2010)[2] |
Data înființării |
| Ciudad de México |
Distrito Federal |
 |
0 1,485 km2 |
0.720.916 |
1819121418-11-1819[3] |
Statele Mexicului
| Stat |
Nume oficial
Estado Libre y Soberano de
|
Drapel |
Capitala |
Cel mai mare oraș |
Suprafață[4] |
Populație (2010)[2] |
Ordine primirii
în Federație |
Data primirii
în Federație |
| Aguascalientes |
Aguascalientes |
 |
Aguascalientes |
Aguascalientes |
0056185.618 km2 |
011849961.184.996 |
24&&&&&&&&&&&&&&24.&&&&&024 |
181912141857-02-05[5] |
| Baja California |
Baja California |
 |
Mexicali |
Tijuana |
07144671.446 km2 |
031550703.155.070 |
29&&&&&&&&&&&&&&29.&&&&&029 |
181912141952-01-16[6] |
| Baja California Sur |
Baja California Sur |
 |
La Paz |
La Paz |
07392273.922 km2 |
00637026637.026 |
31&&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031 |
181912141974-10-08[7] |
| Campeche |
Campeche |
 |
San Francisco de Campeche |
San Francisco de Campeche |
05792457.924 km2 |
00822441822.441 |
25&&&&&&&&&&&&&&25.&&&&&025 |
181912141863-04-29[8] |
| Chiapas |
Chiapas |
 |
Tuxtla Gutiérrez |
Tuxtla Gutiérrez |
07328973.289 km2 |
047965804.796.580 |
19&&&&&&&&&&&&&&19.&&&&&019 |
181912141824-09-14[9] |
| Chihuahua |
Chihuahua |
 |
Chihuahua |
Ciudad Juárez |
247455247.455 km2 |
034064653,406,465 |
18&&&&&&&&&&&&&&18.&&&&&018 |
181912141824-07-06[9] |
| Coahuila1 4 |
Coahuila de Zaragoza |
 |
Saltillo |
Torreón |
151563151.563 km2 |
027483912,748,391 |
16&&&&&&&&&&&&&&16.&&&&&016 |
181912141824-05-07[9] |
| Colima6 |
Colima |
 |
Colima |
Manzanillo |
0056255.625 km2 |
00650,555 650,555 |
23&&&&&&&&&&&&&&23.&&&&&023 |
185612091856-09-12[10][11] |
| Durango |
Durango |
 |
Victoria de Durango |
Victoria de Durango |
123451123.451 km2 |
016329341,632,934 |
17&&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017 |
181912141824-05-22[9] |
| Guanajuato |
Guanajuato |
 |
Guanajuato |
León |
03060830.608 km2 |
054863725,486,372 |
02&&&&&&&&&&&&&&&2.&&&&&02 |
181912141823-12-20[9] |
| Guerrero |
Guerrero |
 |
Chilpancingo de los Bravo |
Acapulco |
06362163.621 km2 |
033887683,388,768 |
21&&&&&&&&&&&&&&21.&&&&&021 |
181912141849-10-27[12] |
| Hidalgo |
Hidalgo |
 |
Pachuca |
Pachuca |
02084620.846 km2 |
026650182,665,018 |
26&&&&&&&&&&&&&&26.&&&&&026 |
181912141869-01-16[13] |
| Jalisco |
Jalisco |
 |
Guadalajara |
Guadalajara |
07859978.599 km2 |
073506827,350,682 |
09&&&&&&&&&&&&&&&9.&&&&&09 |
181912141823-12-23[9] |
| México |
México |
 |
Toluca de Lerdo |
Ecatepec de Morelos |
02235722.357 km2 |
1517586215,175,862 |
01&&&&&&&&&&&&&&&1.&&&&&01 |
181912141823-12-20[9] |
| Michoacán |
Michoacán de Ocampo |
 |
Morelia |
Morelia |
05864358.643 km2 |
043510374,351,037 |
05&&&&&&&&&&&&&&&5.&&&&&05 |
181912141823-12-22[9] |
| Morelos |
Morelos |
 |
Cuernavaca |
Cuernavaca |
0048934.893 km2 |
017772271,777,227 |
27&&&&&&&&&&&&&&27.&&&&&027 |
181912141869-04-17[14] |
| Nayarit |
Nayarit |
 |
Tepic |
Tepic |
02781527.815 km2 |
010849791,084,979 |
28&&&&&&&&&&&&&&28.&&&&&028 |
181912141917-01-26[15] |
| Nuevo León4 |
Nuevo León |
 |
Monterrey |
Monterrey |
06422064.220 km2 |
046534584,653,458 |
15&&&&&&&&&&&&&&15.&&&&&015 |
181912141824-05-07[9] |
| Oaxaca |
Oaxaca |
 |
Oaxaca de Juárez |
Oaxaca de Juárez |
09379393.793 km2 |
038019623,801,962 |
03&&&&&&&&&&&&&&&3.&&&&&03 |
181912141823-12-21[9] |
| Puebla |
Puebla |
 |
Puebla de Zaragoza |
Puebla de Zaragoza |
03429034.290 km2 |
057798295,779,829 |
04&&&&&&&&&&&&&&&4.&&&&&04 |
181912141823-12-21[9] |
| Querétaro |
Querétaro de Arteaga |
 |
Santiago de Querétaro |
Santiago de Querétaro |
01168411.684 km2 |
018279371,827,937 |
11&&&&&&&&&&&&&&11.&&&&&011 |
181912141823-12-23[9] |
| Quintana Roo |
Quintana Roo |
 |
Chetumal |
Cancún |
04236142.361 km2 |
013255781,325,578 |
30&&&&&&&&&&&&&&30.&&&&&030 |
181912141974-10-08[16] |
| San Luis Potosí |
San Luis Potosí |
 |
San Luis Potosí |
San Luis Potosí |
06098360.983 km2 |
025855182,585,518 |
06&&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06 |
181912141823-12-22[9] |
| Sinaloa |
Sinaloa |
 |
Culiacán |
Culiacán |
05737757.377 km2 |
027677612,767,761 |
20&&&&&&&&&&&&&&20.&&&&&020 |
181912141830-10-14[17] |
| Sonora2 |
Sonora |
 |
Hermosillo |
Hermosillo |
179503179.503 km2 |
026624802,662,480 |
12&&&&&&&&&&&&&&12.&&&&&012 |
181912141824-01-10[9] |
| Tabasco5 |
Tabasco |
 |
Villahermosa |
Villahermosa |
02473824.738 km2 |
022386032,238,603 |
13&&&&&&&&&&&&&&13.&&&&&013 |
181912141824-02-07[9] |
| Tamaulipas4 |
Tamaulipas |
 |
Ciudad Victoria |
Reynosa |
08017580.175 km2 |
032685543,268,554 |
14&&&&&&&&&&&&&&14.&&&&&014 |
181912141824-02-07[9] |
| Tlaxcala |
Tlaxcala |
 |
Tlaxcala |
Vicente Guerrero |
0039913.991 km2 |
011699361,169,936 |
22&&&&&&&&&&&&&&22.&&&&&022 |
181912141856-12-09[18] |
| Veracruz |
Veracruz de
Ignacio de la Llave |
 |
Xalapa |
Veracruz |
07182071.820 km2 |
076431947,643,194 |
07&&&&&&&&&&&&&&&7.&&&&&07 |
181912141823-12-22[9] |
| Yucatán3 |
Yucatán |
 |
Mérida |
Mérida |
03961239.612 km2 |
019555771,955,577 |
08&&&&&&&&&&&&&&&8.&&&&&08 |
181912141823-12-23[9] |
| Zacatecas |
Zacatecas |
 |
Zacatecas |
Zacatecas |
07553975.539 km2 |
014906681,490,668 |
10&&&&&&&&&&&&&&10.&&&&&010 |
181912141823-12-23[9] |
Note:
- A devenit parte a federației cu numele de Coahuila y Texas.
- A devenit parte a federației cu numele de Estado de Occidente deasemenea cunoscută și cu numele de Sonora y Sinaloa.
- A devenit parte a federației cu numele de República Federada de Yucatán[19] și a fost formată din statele Yucatan, Campeche și Quintana Roo. A devenit independent în 1841 constituind cea de a doua Republică a Yucatánului și arevenit în cadrul federației în 1848.
- Statele Nuevo León, Tamaulipas și Coahuila au devenit independente de facto în 1840 pentru a forma República del Río Grande; acestea nu si-au consolidat independența deoarece forțele pro-independență au fost învinse de cele pentru unitate.[20]
- Statul Tabasco și-a declarat independeța față de Mexic de două ori, prima dată la 13 februarie 1841, reintrând în federație la 2 decembrie 1842 și a doua oară în 9 noiembrie 1846 de această dată revenind la 8 decembrie.
- Include și Insulele Revillagigedo, ce sunt administrate la nivel federal.
- ^ „Federal Constitution of the United Mexican States”. Supreme Court of Mexico. p. 113. http://www.scjn.gob.mx/SiteCollectionDocuments/PortalSCJN/RecJur/BibliotecaDigitalSCJN/PublicacionesSupremaCorte/Political_constitucion_of_the_united_Mexican_states_2008.pdf. Accesat la 5 aprilie 2011.
- ^ a b Censo 2010
- ^ „Conmemora la Secretaría de Cultura el 185 Aniversario del Decreto de Creación del Distrito Federal”. http://www.cultura.df.gob.mx/index.php/sala-de-prensa/boletines/2536-601-09-.
- ^ „INEGI”. http://cuentame.inegi.gob.mx/monografias/default.aspx?tema=me.
- ^ „Calendario de Eventos Cívicos - Febrero”. http://www.yucatan.gob.mx/servicios/c_civico/fechas.jsp?mes=2.
- ^ „Transformación Política de Territorio Norte de la Baja California a Estado 29”. http://www.bajacalifornia.gob.mx/portal/nuestro_estado/historia/transformacion.jsp.
- ^ „Secretaria de Educación Publica”. http://www2.sepdf.gob.mx/efemerides/consulta_efemerides.jsp?dia=8&mes=10.
- ^ „Secretaria de Educación Publica”. http://www2.sepdf.gob.mx/efemerides/consulta_efemerides.jsp?dia=29&mes=4.
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s „Las Diputaciones Provinciales” (în Spanish). p. 15. http://biblio.juridicas.unam.mx/libros/6/2920/11.pdf.
- ^ „Portal Ciudadano de Baja California”. http://www.bajacalifornia.gob.mx/portal/nuestro_estado/historia/efemerides/en-diciembre.jsp.
- ^ „Universidad de Colima”. http://elcomentario.ucol.mx/Noticia.php?id=1260333428.
- ^ „Erección del Estado de Guerrero”. http://www.guerrero.gob.mx/?P=readart&ArtOrder=ReadArt&Article=2177.
- ^ „Congreso del Estado Libre y Soberano de Hidalgo”. http://www.congreso-hidalgo.gob.mx/index.php?historia-de-las-divisiones-territoriales-de-los-municipios-del-estado-de-hidalgo-1.
- ^ „Enciclopedia de los Municipios de México”. http://www.inafed.gob.mx/work/templates/enciclo/morelos/gobi.htm.
- ^ „Gobierno del Estado de Tlaxcala”. http://www.tlaxcala.gob.mx/tlaxcala/enero-febrero.html.
- ^ „Gobierno del Estado de Quintana Roo”. http://www.qroo.gob.mx/qroo/Estado/Historia.php.
- ^ „500 años de México en documentos”. http://www.biblioteca.tv/artman2/publish/1830_135/Ley_Reglas_para_la_divisi_n_del_Estado_de_Sonora_y_Sinaloa.shtml.
- ^ „Portal Gobierno del Estado de Tlaxcala”. http://www.tlaxcala.gob.mx/tlaxcala/nov-dic.html.
- ^ „La historia de la República de Yucatán”. http://www.sobrino.net/Dzidzantun/la_historia_de_la_rep_yuc.htm.
- ^ „República de Río Grande, el País que no pudo ser.” (în Spanish). http://www.ambosmedios.com/releases/2005/12/prweb321680.htm.