Organizarea administrativă a Mexicului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Statele Unite Mexicane (spaniolă :Estados Unidos Mexicanos) sunt o republică federală alcătuită din punct de vedere administrativ din 32 de entități federale (spaniolă :entidades federativas), 31 de state și un district federal.

Conform Constituției din 1917, statele federației sunt libere și suverane.[1] Fiecare stat are propriul congres și constituție, iar Districtul Federal are o autonomie limitată, având un Congres local și un guvern. Teritoriul Districtul Federal, cunoscut și ca Ciudad de México, servește drept capitală națională.

Entități federale[modificare | modificare sursă]

Entități federale ale Mexicului

Districtul Federal[modificare | modificare sursă]

Entitate Nume oficial Drapel Suprafață Populație (2010)[2] Data înființării
Ciudad de México Distrito Federal Flag of Mexican Federal District.svg 0 1.485 km2 08.720.916 1819121418-11-1819[3]

State[modificare | modificare sursă]

Statele Mexicului
Stat Nume oficial

Estado Libre y Soberano de

Drapel Capitala Cel mai mare oraș Suprafață[4] Populație (2010)[2] Ordine primirii
în Federație
Data primirii
în Federație
Aguascalientes Aguascalientes Flag of Aguascalientes.svg Aguascalientes Aguascalientes 0056185.618 km2 011849961.184.996 24&&&&&&&&&&&&&&24.&&&&&024 181912141857-02-05[5]
Baja California Baja California Flag of Baja California.svg Mexicali Tijuana 07144671.446 km2 031550703.155.070 29&&&&&&&&&&&&&&29.&&&&&029 181912141952-01-16[6]
Baja California Sur Baja California Sur Flag of Baja California Sur.svg La Paz La Paz 07392273.922 km2 00637026637.026 31&&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031 181912141974-10-08[7]
Campeche Campeche Flag of Campeche.svg San Francisco de Campeche San Francisco de Campeche 05792457.924 km2 00822441822.441 25&&&&&&&&&&&&&&25.&&&&&025 181912141863-04-29[8]
Chiapas Chiapas Flag of Chiapas.svg Tuxtla Gutiérrez Tuxtla Gutiérrez 07328973.289 km2 047965804.796.580 19&&&&&&&&&&&&&&19.&&&&&019 181912141824-09-14[9]
Chihuahua Chihuahua Flag of Chihuahua.svg Chihuahua Ciudad Juárez 247455247.455 km2 034064653,406,465 18&&&&&&&&&&&&&&18.&&&&&018 181912141824-07-06[9]
Coahuila1 4 Coahuila de Zaragoza Flag of Coahuila.svg Saltillo Torreón 151563151.563 km2 027483912,748,391 16&&&&&&&&&&&&&&16.&&&&&016 181912141824-05-07[9]
Colima6 Colima Flag of Colima.svg Colima Manzanillo 0056255.625 km2 00650,555 650,555 23&&&&&&&&&&&&&&23.&&&&&023 185612091856-09-12[10][11]
Durango Durango Flag of Durango.svg Victoria de Durango Victoria de Durango 123451123.451 km2 016329341,632,934 17&&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017 181912141824-05-22[9]
Guanajuato Guanajuato Flag of Guanajuato.png Guanajuato León 03060830.608 km2 054863725,486,372 02&&&&&&&&&&&&&&&2.&&&&&02 181912141823-12-20[9]
Guerrero Guerrero Flag of Guerrero.svg Chilpancingo de los Bravo Acapulco 06362163.621 km2 033887683,388,768 21&&&&&&&&&&&&&&21.&&&&&021 181912141849-10-27[12]
Hidalgo Hidalgo Flag of Hidalgo.svg Pachuca Pachuca 02084620.846 km2 026650182,665,018 26&&&&&&&&&&&&&&26.&&&&&026 181912141869-01-16[13]
Jalisco Jalisco Flag of Jalisco.svg Guadalajara Guadalajara 07859978.599 km2 073506827,350,682 09&&&&&&&&&&&&&&&9.&&&&&09 181912141823-12-23[9]
México México Flag of Mexico (state).png Toluca de Lerdo Ecatepec de Morelos 02235722.357 km2 1517586215,175,862 01&&&&&&&&&&&&&&&1.&&&&&01 181912141823-12-20[9]
Michoacán Michoacán de Ocampo Flag of Michoacan.svg Morelia Morelia 05864358.643 km2 043510374,351,037 05&&&&&&&&&&&&&&&5.&&&&&05 181912141823-12-22[9]
Morelos Morelos Flag of Morelos.svg Cuernavaca Cuernavaca 0048934.893 km2 017772271,777,227 27&&&&&&&&&&&&&&27.&&&&&027 181912141869-04-17[14]
Nayarit Nayarit Flag of Nayarit.svg Tepic Tepic 02781527.815 km2 010849791,084,979 28&&&&&&&&&&&&&&28.&&&&&028 181912141917-01-26[15]
Nuevo León4 Nuevo León Flag of Nuevo Leon.svg Monterrey Monterrey 06422064.220 km2 046534584,653,458 15&&&&&&&&&&&&&&15.&&&&&015 181912141824-05-07[9]
Oaxaca Oaxaca Flag of Oaxaca.svg Oaxaca de Juárez Oaxaca de Juárez 09379393.793 km2 038019623,801,962 03&&&&&&&&&&&&&&&3.&&&&&03 181912141823-12-21[9]
Puebla Puebla Flag of Puebla.svg Puebla de Zaragoza Puebla de Zaragoza 03429034.290 km2 057798295,779,829 04&&&&&&&&&&&&&&&4.&&&&&04 181912141823-12-21[9]
Querétaro Querétaro de Arteaga Flag of Queretaro.svg Santiago de Querétaro Santiago de Querétaro 01168411.684 km2 018279371,827,937 11&&&&&&&&&&&&&&11.&&&&&011 181912141823-12-23[9]
Quintana Roo Quintana Roo Flag of Quintana Roo.svg Chetumal Cancún 04236142.361 km2 013255781,325,578 30&&&&&&&&&&&&&&30.&&&&&030 181912141974-10-08[16]
San Luis Potosí San Luis Potosí Flag of San Luis Potosi.svg San Luis Potosí San Luis Potosí 06098360.983 km2 025855182,585,518 06&&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06 181912141823-12-22[9]
Sinaloa Sinaloa Flag of Sinaloa.svg Culiacán Culiacán 05737757.377 km2 027677612,767,761 20&&&&&&&&&&&&&&20.&&&&&020 181912141830-10-14[17]
Sonora2 Sonora Flag of Sonora.svg Hermosillo Hermosillo 179503179.503 km2 026624802,662,480 12&&&&&&&&&&&&&&12.&&&&&012 181912141824-01-10[9]
Tabasco5 Tabasco Flag of Tabasco.svg Villahermosa Villahermosa 02473824.738 km2 022386032,238,603 13&&&&&&&&&&&&&&13.&&&&&013 181912141824-02-07[9]
Tamaulipas4 Tamaulipas Flag of Tamaulipas.svg Ciudad Victoria Reynosa 08017580.175 km2 032685543,268,554 14&&&&&&&&&&&&&&14.&&&&&014 181912141824-02-07[9]
Tlaxcala Tlaxcala Flag of Tlaxcala.svg Tlaxcala Vicente Guerrero 0039913.991 km2 011699361,169,936 22&&&&&&&&&&&&&&22.&&&&&022 181912141856-12-09[18]
Veracruz Veracruz de
Ignacio de la Llave
Flag of Veracruz.svg Xalapa Veracruz 07182071.820 km2 076431947,643,194 07&&&&&&&&&&&&&&&7.&&&&&07 181912141823-12-22[9]
Yucatán3 Yucatán Flag of Yucatan.svg Mérida Mérida 03961239.612 km2 019555771,955,577 08&&&&&&&&&&&&&&&8.&&&&&08 181912141823-12-23[9]
Zacatecas Zacatecas Flag of Zacatecas.svg Zacatecas Zacatecas 07553975.539 km2 014906681,490,668 10&&&&&&&&&&&&&&10.&&&&&010 181912141823-12-23[9]

Note:

  1. A devenit parte a federației cu numele de Coahuila y Texas.
  2. A devenit parte a federației cu numele de Estado de Occidente deasemenea cunoscută și cu numele de Sonora y Sinaloa.
  3. A devenit parte a federației cu numele de República Federada de Yucatán[19] și a fost formată din statele Yucatan, Campeche și Quintana Roo. A devenit independent în 1841 constituind cea de a doua Republică a Yucatánului și arevenit în cadrul federației în 1848.
  4. Statele Nuevo León, Tamaulipas și Coahuila au devenit independente de facto în 1840 pentru a forma República del Río Grande; acestea nu si-au consolidat independența deoarece forțele pro-independență au fost învinse de cele pentru unitate.[20]
  5. Statul Tabasco și-a declarat independeța față de Mexic de două ori, prima dată la 13 februarie 1841, reintrând în federație la 2 decembrie 1842 și a doua oară în 9 noiembrie 1846 de această dată revenind la 8 decembrie.
  6. Include și Insulele Revillagigedo, ce sunt administrate la nivel federal.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Federal Constitution of the United Mexican States”. Supreme Court of Mexico. p. 113. http://www.scjn.gob.mx/SiteCollectionDocuments/PortalSCJN/RecJur/BibliotecaDigitalSCJN/PublicacionesSupremaCorte/Political_constitucion_of_the_united_Mexican_states_2008.pdf. Accesat la 5 aprilie 2011. 
  2. ^ a b Censo 2010
  3. ^ Conmemora la Secretaría de Cultura el 185 Aniversario del Decreto de Creación del Distrito Federal. http://www.cultura.df.gob.mx/index.php/sala-de-prensa/boletines/2536-601-09-. 
  4. ^ INEGI. http://cuentame.inegi.gob.mx/monografias/default.aspx?tema=me. 
  5. ^ Calendario de Eventos Cívicos - Febrero. http://www.yucatan.gob.mx/servicios/c_civico/fechas.jsp?mes=2. 
  6. ^ Transformación Política de Territorio Norte de la Baja California a Estado 29. http://www.bajacalifornia.gob.mx/portal/nuestro_estado/historia/transformacion.jsp. 
  7. ^ Secretaria de Educación Publica. http://www2.sepdf.gob.mx/efemerides/consulta_efemerides.jsp?dia=8&mes=10. 
  8. ^ Secretaria de Educación Publica. http://www2.sepdf.gob.mx/efemerides/consulta_efemerides.jsp?dia=29&mes=4. 
  9. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s Las Diputaciones Provinciales” (în Spanish). p. 15. http://biblio.juridicas.unam.mx/libros/6/2920/11.pdf. 
  10. ^ Portal Ciudadano de Baja California. http://www.bajacalifornia.gob.mx/portal/nuestro_estado/historia/efemerides/en-diciembre.jsp. 
  11. ^ Universidad de Colima. http://elcomentario.ucol.mx/Noticia.php?id=1260333428. 
  12. ^ Erección del Estado de Guerrero. http://www.guerrero.gob.mx/?P=readart&ArtOrder=ReadArt&Article=2177. 
  13. ^ Congreso del Estado Libre y Soberano de Hidalgo. http://www.congreso-hidalgo.gob.mx/index.php?historia-de-las-divisiones-territoriales-de-los-municipios-del-estado-de-hidalgo-1. 
  14. ^ Enciclopedia de los Municipios de México. http://www.inafed.gob.mx/work/templates/enciclo/morelos/gobi.htm. 
  15. ^ Gobierno del Estado de Tlaxcala. http://www.tlaxcala.gob.mx/tlaxcala/enero-febrero.html. 
  16. ^ Gobierno del Estado de Quintana Roo. http://www.qroo.gob.mx/qroo/Estado/Historia.php. 
  17. ^ 500 años de México en documentos. http://www.biblioteca.tv/artman2/publish/1830_135/Ley_Reglas_para_la_divisi_n_del_Estado_de_Sonora_y_Sinaloa.shtml. 
  18. ^ Portal Gobierno del Estado de Tlaxcala. http://www.tlaxcala.gob.mx/tlaxcala/nov-dic.html. 
  19. ^ La historia de la República de Yucatán. http://www.sobrino.net/Dzidzantun/la_historia_de_la_rep_yuc.htm. 
  20. ^ República de Río Grande, el País que no pudo ser.” (în Spanish). http://www.ambosmedios.com/releases/2005/12/prweb321680.htm.