Oedip rege

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Oedip sugee

Actorul Louis Bouwmeester într-o producție olandeză a piesei Oedip rege, circa 1896
Informații generale
AutorSofocle
GenTragedie
Din seriaOedip rege
Oedip la Colonos
Antigona
Ediția originală
Titlu originalΟἰδίπους Τύραννος
Limbă originalăGreaca veche
Prima reprezentațiec. 429 Î.Hr.
Teatrul lui Dionisos, Atena
Țara premierei
Atena antică
Produs derivatOedipus[*][[Oedipus (tragedy by Seneca)|​]]
Oedipus Rex[*][[Oedipus Rex (opera-oratorio by Igor Stravinsky)|​]]
Oedip
König Oedipus[*][[König Oedipus (theatrical production of Schauspielhaus Zurich during the season 1953-1954)|​]]
König Oedipus[*][[König Oedipus (theatrical production of Schauspielhaus Zurich during the season 1938-1939)|​]]
Edipo Re[*][[Edipo Re (1910 film by Giuseppe de Liguoro)|​]]
Oedipus Rex[*][[Oedipus Rex (film din 1957 regizat de Tyrone Guthrie)|​]]
Edipo re[*][[Edipo re (film din 1967 regizat de Pier Paolo Pasolini)|​]]
Oedipus the King[*][[Oedipus the King (film din 1968 regizat de Philip Saville)|​]]
L'Origine du monde[*][[L'Origine du monde (film din 2001 regizat de Jérôme Enrico)|​]]  Modificați la Wikidata
Personaje

Oedip rege (Greaca veche:Οἰδίπους Τύραννος, Oidipous Tyrannos) este o tragedie scrisă de Sofocle, considerată una din cele mai bune piese de teatru ale Antichității.[1][2] A fost jucată pentru prima dată pe la aproximativ 429 î.Hr.. Firul narativ al piesei este continuat în tragediile Oedip la Colonos și Antigona.

Personaje[modificare | modificare sursă]

  • Oedip, regele Tebei
  • Iocasta, mama lui Oedip și regina Tebei
  • Creon, fratele Iocastei
  • Tiresias, prorocul orb
  • Preotul lui Zeus
  • Vestitorul
  • Slujitorul lui Laios
  • Păstorul bătrân
  • Corifeul
  • Corul, alcătuit din bătrâni tebani

Sumar[modificare | modificare sursă]

Tragedia „Oedip rege” începe cu freamătul cetății Teba, care se afla în fața unui chin: plantele, animalele și femeile erau sterile, iar ciuma făcea nenumărate victime. Tebanii vin să ceară ajutorul lui Oedip, regele Tebei, care îi scăpase și de Sfinx, răspunzând corect la ghicitoarea acestuia. Creon, cumnatul lui Oedip, este trimis la oracol să afle de ce s-a abătut această nenorocire asupra Tebei. Oracolul motivează prin faptul că moartea lui Laios, predecesorul lui Oedip, nu a fost ispășită. În scopul de a afla cine l-a omorât pe Laios, Oedip cere să fie întrebat Tiresias, bătrânul profet orb. Tiresias îi spune lui Oedip că el este ucigașul lui Laios. Crezând că Tiresias și Creon au complotat împotriva lui, Oedip se ceartă cu ei. Soția sa, Iocasta, alături de care are patru copii, doi băieți - Eteocles și Polynikes - și două fete, Antigona și Ismena, îl liniștește spunându-i că lui Laios i s-a prezis că va fi ucis de propriul fiu, pe care l-au dat spre adopție în alt ținut pentru a evita această tragedie. În acel moment, Oedip își amintește motivul pentru care a venit în Teba: acela de a se îndepărta de familie ca să nu-și omoare tatăl, după cum i-a fost zis la naștere. La o răscruce, Oedip are un conflict cu un grup de tâlhari, astfel ucigându-și tatăl, deghizat să nu fie recunoscut ca rege. Oedip suferă o cadere nervoasă, scoțându-și ochii, considerând că aceștia sunt cei din cauza cărora nu a văzut adevărul.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Don Nardo, Greek and Roman Mythology, p 205.
  2. ^ Thomas Wolfe, Arlyn Bruccoli, Matthew Joseph Bruccoli, O Lost: A Story of the Buried Life, p 460.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Oedip rege