Necronomicon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Necronomiconul - imagine realizată de un fan

Necronomiconul este o carte fictivă de magie (sau „grimoire”) care apare în povestirile de groază ale lui H. P. Lovecraft și ale altor autori care s-au inspirat din mitologia creată de acesta. Prima oară Necronomiconul apare în povestirea „The Hound”[1] scrisă de Lovecraft în 1922 și publicată doi ani mai târziu. Autorul presupus al acestei cărți, „Mad Arab” Abdul Alhazred, apare într-o povestire lovercraftiană anterioară, „The Nameless City”. Printre alte informații, această carte cuprinde date despre „Old Ones” (zei din mitologia lovercraftiană), istoria lor și motivul invocării acestora.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "The Hound", de H. P. Lovecraft Publicată februarie 1924 în revista "Weird Tales". YankeeClassic.com. Adus la 31 ianuarie 2009