Napata
| Napata | |
| — oraș, sit arheologic și oraș antic[*] — | |
 | |
 Napata (Sudan) Poziția geografică în Sudan | |
| Coordonate: 18°32′00″N 31°49′00″E / 18.53333333°N 31.81666667°E | |
|---|---|
| Țară |  Sudan |
| Statele Sudanului | Statul de Nord |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Napata[1] (Veche egipteană Npt, NPY; Meroitic Napa, greacă veche Νάπατα[2] și Ναπάται[3]) a fost un oraș din vechiul Kuș la a patra cataractă a Nilului. Era situat la aproximativ 1,5 km de la malul drept al râului, pe locul Karimei din Sudanul de astăzi. A fost cea mai sudica așezare permanentă din Noul Regat al Egiptului (secolele XVI-XI î.Hr.) și adăpostea Jebel Barkal, principalul centru de cult kushit al lui Amon. A fost odată capitala dinastiei a douăzeci și cincea a Egiptului și, după căderea acesteia în 663 î.Hr., a Regatului Kuș. În 593 î.Hr., a fost jefuită de egipteni, iar capitala kușită a fost mutată la Meroë. Chiar și după această mutare, Napata a rămas principalul centru religios al regatului.[4] Orașul a fost jefuit a doua oară de romani în anul 23 î.Hr., dar a fost reconstruit și a continuat să fie un centru important al cultului lui Amon.[5]
Termenii „Napata” sau „Perioada Napata” se pot referi și la statul kușit de la apariția sa în jurul anului 750 î.Hr. până în 270 î.Hr., când Napata și-a pierdut în cele din urmă semnificația simbolică ca loc al înmormântărilor regale în favoarea Meroë. Perioada ulterioară a istoriei kușite, până la prăbușirea regatului, este numită meroitică.[6]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ "Napata" in the American Heritage Dictionary of the English Language (2020).
- ^ Strabo, Geography, §17.1.54
- ^ Stephanus of Byzantium, Ethnica, §N469.1
- ^ Kendall, Timothy (). A Visitor's Guide to The Jebel Barkal Temples. Khartoum. p. 7.
- ^ Timothy Kendall (2001), "Napata", in Donald B. Redford(d), The Oxford Encyclopedia of Ancient Egypt, Oxford University Press.
- ^ Richard A. Lobban(d), "Napata", Historical Dictionary of Ancient and Medieval Nubia (Scarecrow, 2004), pp. 274–276.