Limba navajo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Limba Navajo
Diné bizaad
Vorbită în Statele Arizona Arizona, Colorado Colorado, New Mexico New Mexico și Utah Utah din Statele Unite ale Americii Statele Unite
Regiuni Sud-vestul Statelor Unite ale Americii
Număr de vorbitori 168.438 (2005) [1], dar oficial 149.000 (Census 1990),
178.030 (Census 2000)
Sistem de scriere Alfabet latin cu semne speciale
Statut oficial și codificare
ISO 639-1 nv
ISO 639-2 nav
ISO 639-3 (pentru cel mai răspândit dialect) nav
Răspândire în lume
Navaho USC2000 PHS.svg
Această pagină poate conține caractere Unicode.


Navajo ori Navaho (nume nativ: Diné bizaad) este o limbă din familia Athabaskan (cunoscută și ca grupul de limbi Na-Dené) vorbită în sud-vestul Statelor Unite ale Americii de populația Navajo (Diné). Este, atât geografic cât și lingvistic, una dintre cele mai sudice limbi din această familie întrucât majoritatea limbilor Athabaskan sunt vorbite în nord-vestul Canadei și în Alaska).

Navajo are mai mulți vorbiri (nativi și nenativi) decât oricare din limbile native americane vorbite la nord de Mexic, 168,438 de vorbitori conform unui estimări (neoficiale) din 2005,[1] iar acest număr are tendințe de a crește în timp. Majoritatea vorbitorilor se găsesc în nordul statelor Arizona și New Mexico, respectiv în sud-vestul staului Utah, urmat de un grup mic de vorbitori din sudul statului Colorado.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, limba navajo a fost utilizată ca și cod militar de comunicare, între vorbitori nativi ai acesteia, pe frontul de luptă al războiului din Pacific. Acești agenți, numiți code talkers (organizați după modelul vorbitorilor în cod Choctaw din Primul Război Mondial, numiți Choctaw Code Talkers), care se găseau peste tot unde exista un front de luptă, schimbau mesaje dublu codificate în navajo care erau transmise eficient și rapid. Codul nu a fost niciodată descifrat de către forțele militare imperiale japoneze.

Ortografie și pronunție[modificare | modificare sursă]

Application-pgp-keys.svg Articolul principal din această categorie este Fonologia limbii navajo.

Consonante[modificare | modificare sursă]

Tabelul următor enumeră lista de consonante din Navajo în ortografie standard, urmată de pronunțarea acestora în IPA, care se găsește între paranteze pătrate.

Bilabială Alveolară Palatală Velară Glotală
centrală laterală plain labială
Plosive plain b [p] d [t] g [k] ʼ [ʔ]
aspirate t [tx] k [kx] kw [kxʷ]
ejective [tʼ] [kʼ]
Africate plain dz [ts] dl [tˡ] j [tʃ]
aspirate ts [tsʰ] [tɬʰ] ch [tʃʰ]
ejective tsʼ [tsʼ] tłʼ [tɬʼ] chʼ [tʃʼ]
Continuante voiceless s [s] ł [ɬ] sh [ʃ] h [x] hw [xʷ] h [h]
voiced z [z] l [l] zh [ʒ] gh [ɣ] ghw [ɣʷ]
Nazale m [m] n [n]
Aproximante y [j] (w [w])

În ortografia limbii navajo, litera h reprezintă două sunte diferite, este pronunțată [x] când cuvântul sau rădăcina se găsesc la început și [h] când cuvântul sau rădăcina se găsesc la sfârșit. Oricum, când [x] este precedat de s este scris întotdeauna x și niciodată h, astfel încât nu poate fi confubdat cu sh (spre exemplificare, násxéés "Mă răsucesc", dar niciodată náshéés).

Consoana gh [ɣ] este scrisă ca y în fața vocalelor i și e (caz în care este palatizată [ʝ]), ca w înaintea vocalei o (care este labializată [ɣʷ]), și gh înaintea vocalei a. Semnul de stopare glotală ʼ nu este scris la începutul cuvintelor.

În cazul /ɣ/ gh, atât palatizarea cât și labializarea sunt reprezentate în ortografiere prin y pentru varianta palatizată, respectiv prin w în cazul variantei labializată. Cu excepția de mai sus, ortografierea nu indică variante de pentru alte consonante.

Vocale[modificare | modificare sursă]

Limba navajo are patru vocale de bază a , e , i și o . Fiecare dintre acestea pot fi scurte sau lungi, respectiv ne-nazalizate (sau orale) și nazalizate.

  • scurte, precum în a și e
  • lungi, precum în aa și ee
  • nazalizate, precum în ą și ę
  • nazalizate lungi, precum în ąą și ęę

Tonuri[modificare | modificare sursă]

Limba navajo are două tonuri, jos și înalt. Toate silabele sunt de ton jos, din start. Datorită prezenței vocalelor scurte și lungi, aceste două tonuri prezintă patru variante posibile

  • înalt, precum în áá și éé,
  • jos, precum în aa și ee,
  • crescător, precum în și or
  • descrescător, precum în áa și ée.

Diferite alte combinații ale acestor forme de bază sunt posibile, precum în ą́ą́ (lungă, nazalizată, înalt tonală).

Gramatică[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere al tipologiei lingvistice, limba navajo este o limbă aglutinantă, polisintetică și nuclear marcată, dar multe din afixele sale but many of its affixes combine into contractions more like fusional languages. The canonical word order of Navajo is SOV. Athabaskan words are modified primarily by prefixes, which is unusual for an SOV language (suffixes are expected).

Navajo is a "verb-heavy" language — it has a great preponderance of verbs but relatively few nouns. In addition to verbs and nouns, Navajo has other elements such as pronouns, clitics of various functions, demonstratives, numerals, postpositions, adverbs, and conjunctions, among others. Harry Hoijer grouped all of the above into a word-class which he called particles (i.e., Navajo would then have verbs, nouns, and particles). There is nothing that corresponds to what are called adjectives in English: verbs provide the adjectival functionality.

Verbe[modificare | modificare sursă]

The key element in Navajo is the verb. Verbs are composed of an abstract stem to which inflectional and/or derivational prefixes are added. Every verb must have at least one prefix. The prefixes are affixed to the verb in a specified order.

Formatarea verbelor[modificare | modificare sursă]

Pronominal inflection[modificare | modificare sursă]

Classifiers (transitivity prefixes)[modificare | modificare sursă]

Moduri și aspecte[modificare | modificare sursă]

Navajo has a large number of aspectual, modal, and tense distinctions that are indicated by verb stem alternations (involving vowel and tonal ablaut and suffixation) often in combination with a range of prefixes. These are divided into seven "modes" and approximately twelve aspects and ten subaspects. (Although the term mode is traditionally used, most of the distinctions provided by the modes are in fact aspectual.) Each Navajo verb generally can occur in a number of mode and aspect category combinations.

Moduri[modificare | modificare sursă]

Navajo are următoarele moduri ale verbului

  • Imperfect
  • Perfect
  • Progresiv
  • Viitor
  • Uzitativ
  • Iterativ
  • Optativ
Aspecte și subaspecte[modificare | modificare sursă]

Verbe care clasifică[modificare | modificare sursă]

Substantive[modificare | modificare sursă]

Posesiuni[modificare | modificare sursă]

Posesiunea este exprimată în limba navajo cu prefixe desemnând pronume personale:

Singular Dual Plural
First shi- nihi- danihi-
Second ni- nihi- danihi-
Third bi-
Fourth (3o) yi-
Fourth (3a) ha-, hw-
Indefinite (3i) a-

Postpoziții[modificare | modificare sursă]

Numerale[modificare | modificare sursă]

Navajo uses a decimal (base-10) numeral system. There are unique words for the cardinal numbers 1-10. The numerals 11-19 are formed by adding an additive "plus 10" suffix -tsʼáadah to the base numerals 1-9. The numerals 20-100 are formed by adding a multiplicative "times 10" suffix -diin to the base numerals 2-10.

base numeral +10 (-tsʼáadah) x10 (-diin)
1 tʼááłáʼí łaʼtsʼáadah (11)
2 naaki naakitsʼáadah (12) naadiin (20)
3 tááʼ tááʼtsʼáadah (13) tádiin (30)
4 dį́į́ʼ dį́į́ʼtsʼáadah (14) dízdiin (40)
5 ashdlaʼ ashdlaʼáadah (15) ashdladiin (50)
6 hastą́ą́ hastą́ʼáadah (16) hastą́diin (60)
7 tsostsʼid tsostsʼidtsʼáadah (17) tsostsʼidiin (70)
8 tseebíí tseebíítsʼáadah (18) tseebídiin (80)
9 náhástʼéí náhástʼéítsʼáadah (19) náhástʼédiin (90)
10 neeznáá neeznádiin (100)

In the compound numerals, the combining forms of the base numerals have irregular vowel and consonants changes. The numeral "1" has three forms:

  • łáaʼii (used in counting "one", "two", "three", etc.)
  • -ła’- (a shortened combining form)
  • tʼááłáʼí (used in larger numbers and with a distributive plural prefix)

The combining form ła’- is used in the compound łaʼ-tsʼáadah "11". The numeral tááʼ loses the final ʼ consonant while the final vowel in hastą́ą́ is shortened when the -tsʼáadah "+10" suffix is added. The suffix loses its initial tsʼ becoming -áadah when added to ashdlaʼ "5". Several changes occur when the -diin suffix is added involving a loss of the final consonant or a reduction in vowel length:

  • naaki > naa-
  • tááʼ > tá-
  • dį́į́ʼ > díz-
  • ashdlaʼ > ashdla-
  • hastą́ą́ > hastą́-
  • tsostsʼid > tsostsʼi-
  • tseebíí > tseebí-
  • náhástʼéí > náhástʼé-
  • neeznáá > neezná-

For the cardinal numerals higher than 20 between the multiples of 10 (i.e., 21-29, 31-39, 41-49, etc.), there are two types of formations. The numerals 21-29 and 41-49 are formed by suffixing the ones digit to the tens digit, as in naadįįnaaki "22" (< naadiin "20" + naaki "2") and dízdįįłaʼ "41" (< dízdiin "40" + -łaʼ "1"). Here the -diin suffix appears in the combining form -dįį-. The combining form -łá "1" is used as well:

20 40
naadiin (20) dízdiin (40)
21-29 41-49
naadįįłaʼ (21) dízdįįłaʼ (41)
naadįįnaaki (22) dízdįįnaaki (42)
naadįįtááʼ (23) dízdįįtááʼ (43)
naadįįdį́į́ʼ (24) dízdįįdį́į́ʼ (44)
naadįįʼashdlaʼ (25) dízdįįʼashdlaʼ (45)
naadįįhastą́ą́ (26) dízdįįhastą́ą́ (46)
naadįįtsostsʼid (27) dízdįįtsostsʼid (47)
naadįįtseebíí (28) dízdįįtseebíí (48)
naadįįnáhástʼéí (29) dízdįįnáhástʼéí (49)

The other numerals are formed by placing dóó baʼąą "and in addition to it" between the tens digit and the ones digit, as in tádiin dóó baʼąą tʼááłáʼí "thirty-one" and ashdladiin dóó baʼąą tʼááʼ "fifty-three". The numerals 41-49 may also be formed in this manner: "forty-two dízdiin dóó baʼąą naaki or dízdįįnaaki.

The cardinal numerals 100-900 are formed by adding the multiplicative enclitic =di to the base numerals 1-9 and adding the word for "hundred" neeznádiin, as in tʼááłáhádí neeznádiin "one hundred", naakidi neeznádiin "two hundred", táadi neeznádiin "three hundred".

base numeral x100 (=di + neeznádiin)
1 tʼááłáʼí tʼááłáhádí neeznádiin (100)
2 naaki naakidi neeznádiin (200)
3 tááʼ táadi neeznádiin (300)
4 dį́į́ʼ dį́įʼdi neeznádiin (400)
5 ashdlaʼ ashdladi neeznádiin (500)
6 hastą́ą́h hastą́ądi neeznádiin (600)
7 tsostsʼid tsostsʼidi neeznádiin (700)
8 tseebíí tseebíidi neeznádiin (800)
9 náhástʼéí náhástʼéidi neeznádiin (900)

The base numerals with a high tone in the last syllable change to a falling tone before =di.

For the thousands, the word mííl (from Spanish mil) is used in conjunction with =di: tʼááłáhádí mííl "one thousand", naakidi mííl "two thousand", etc. The word for "million" is formed by adding the stem -tsoh "big" to mííl: mííltsoh "million" as in tʼááłáhádí mííltsoh "one million", naakidi mííltsoh "two million", etc.

Exemplul unui text scurt[modificare | modificare sursă]

Iată primul paragraf dintr-o povestire scurtă din cartea lui Young & Morgan (1987: 205a–205b).

Diné bizaad:

Ashiiké tʼóó diigis léiʼ tółikaní łaʼ ádiilnííł dóó nihaa nahidoonih níigo yee hodeezʼą́ jiní. Áko tʼáá ałʼąą chʼil naʼatłʼoʼii kʼiidiilá dóó hááhgóóshį́į́ yinaalnishgo tʼáá áłah chʼil naʼatłʼoʼii néineestʼą́ jiní. Áádóó tółikaní áyiilaago tʼáá bíhígíí tʼáá ałʼąą tłʼízíkágí yiiʼ haidééłbįįd jiní. "Háadida díí tółikaní yígíí doo łaʼ ahaʼdiidził da," níigo ahaʼdeetʼą́ jiníʼ. Áádóó baa nahidoonih biniiyé kintahgóó dah yidiiłjid jiníʼ....

Free English translation:

Some crazy boys decided to make some wine to sell, so they each planted grapevines and, working hard on them, they raised them to maturity. Then, having made wine, they each filled a goatskin with it. They agreed that at no time would they give each other a drink of it, and they then set out for town lugging the goatskins on their backs....

Interlinear text:

Ashiiké tʼóó diigis léiʼ tółikaní łaʼ ádiilnííł
boys foolish certain wine some we'll make
dóó nihaa nahidoonih níigo yee hodeezʼą́ jiní.
and from us it will be bought they saying with it they planned it is said
Áko tʼáá ałʼąą chʼil naʼatłʼoʼii kʼiidiilá
so then separately grapevines they planted them
dóó hááhgóóshį́į́ yinaalnishgo tʼáá áłah chʼil naʼatłʼoʼii néineestʼą́ jiní.
and diligently they working on them they both grapevines they raised them it is said
Áádóó tółikaní áyiilaago
and then wine they having made it
tʼáá bíhígíí tʼáá ałʼąą tłʼízíkágí yiiʼ haidééłbįįd jiní.
each their own separately goatskins in them they filled it it is said.
"Háadida díí tółikaní yígíí doo łaʼ ahaʼdiidził da," níigo
"any time this wine particular not some/any we'll give each other not," they saying
ahaʼdeetʼą́ jiníʼ.
they agreed it is said.
Áádóó baa nahidoonih biniiyé kintahgóó dah yidiiłjid jiníʼ.
and then from then it will be bought its purpose to town off they started back-packing it it is said

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b mla.org 2005 American Community Survey. Accessed 2010-07-13.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Legături lingvistice[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Educational[modificare | modificare sursă]

  • Blair, Robert W.; Simmons, Leon; & Witherspoon, Gary. (1969). Navaho Basic Course. Brigham Young University Printing Services.
  • Goossen, Irvy W. (1967). Navajo made easier: A course in conversational Navajo. Flagstaff, AZ: Northland Press.
  • Goossen, Irvy W. (1995). Diné bizaad: Speak, read, write Navajo. Flagstaff, AZ: Salina Bookshelf. ISBN 0-9644189-1-6
  • Goossen, Irvy W. (1997). Diné bizaad: Sprechen, Lesen und Schreiben Sie Navajo. Loder, P. B. (transl.). Flagstaff, AZ: Salina Bookshelf.
  • Haile, Berard. (1941–1948). Learning Navaho, (Vols. 1–4). St. Michaels, AZ: St. Michael's Mission.
  • Platero, Paul R. (1986). Diné bizaad bee naadzo: A conversational Navajo text for secondary schools, colleges and adults. Farmington, NM: Navajo Preparatory School.
  • Platero, Paul R.; Legah, Lorene; & Platero, Linda S. (1985). Diné bizaad bee naʼadzo: A Navajo language literacy and grammar text. Farmington, NM: Navajo Language Institute.
  • Tapahonso, Luci, & Schick, Eleanor. (1995). Navajo ABC: A Diné alphabet book. New York: Macmillan Books for Young Readers. ISBN 0-689-80316-8
  • Witherspoon, Gary. (1985). Diné Bizaad Bóhooʼaah for secondary schools, colleges, and adults. Farmington, NM: Navajo Language Institute.
  • Witherspoon, Gary. (1986). Diné Bizaad Bóhooʼaah I: A conversational Navajo text for secondary schools, colleges and adults. Farmington, NM: Navajo Language Institute.
  • Wilson, Alan. (1969). Breakthrough Navajo: An introductory course. Gallup, NM: The University of New Mexico, Gallup Branch.
  • Wilson, Alan. (1970). Laughter, the Navajo way. Gallup, NM: The University of New Mexico at Gallup.
  • Wilson, Alan. (1978). Speak Navajo: An intermediate text in communication. Gallup, NM: University of New Mexico, Gallup Branch.
  • Wilson, Garth A. (1995). Conversational Navajo workbook: An introductory course for non-native speakers. Blanding, UT: Conversational Navajo Publications. ISBN 0-938717-54-5.
  • Yazzie, Evangeline Parsons, and Margaret Speas (2008). Diné Bizaad Bínáhoo'aah: Rediscovering the Navajo Language. Flagstaff, AZ: Salina Bookshelf, Inc. ISBN 978-1-893354-73-9

Lucrări lingvistice, alte resurse[modificare | modificare sursă]

  • Akmajian, Adrian; & Anderson, Stephen. (1970). On the use of the fourth person in Navajo, or Navajo made harder. International Journal of American Linguistics, 36 (1), 1–8.
  • Creamer, Mary Helen. (1974). Ranking in Navajo nouns. Navajo Language Review, 1, 29–38.
  • Faltz, Leonard M. (1998). The Navajo verb: A grammar for students and scholars. Albuquerque, NM: University of New Mexico Press. ISBN 0-8263-1901-7 (hb), ISBN 0-8263-1902-5 (pbk)
  • Frishberg, Nancy. (1972). Navajo object markers and the great chain of being. In J. Kimball (Ed.), Syntax and semantics (Vol. 1, p. 259–266). New York: Seminar Press.
  • Grimes, Barbara F. (Ed.). (2000). Ethnologue: Languages of the world, (14th ed.). Dallas, TX: SIL International. ISBN 1-55671-106-9. (Online edition: http://www.ethnologue.com/, accessed on November 19, 2004).
  • Hale, Kenneth L. (1973). A note on subject-object inversion in Navajo. In B. B. Kachru, R. B. Lees, Y. Malkiel, A. Pietrangeli, & S. Saporta (Eds.), Issues in linguistics: Papers in honor of Henry and Renée Kahane (p. 300–309). Urbana: University of Illinois Press.
  • Hoijer, Harry. (1945). Navaho phonology. University of New Mexico publications in anthropology, (No. 1).
  • Hoijer, Harry. (1945). Classificatory verb stems in the Apachean languages. International Journal of American Linguistics, 11 (1), 13–23.
  • Hoijer, Harry. (1945). The Apachean verb, part I: Verb structure and pronominal prefixes. International Journal of American Linguistics, 11 (4), 193–203.
  • Hoijer, Harry. (1946). The Apachean verb, part II: The prefixes for mode and tense. International Journal of American Linguistics, 12 (1), 1–13.
  • Hoijer, Harry. (1946). The Apachean verb, part III: The classifiers. International Journal of American Linguistics, 12 (2), 51–59.
  • Hoijer, Harry. (1948). The Apachean verb, part IV: Major form classes. International Journal of American Linguistics, 14 (4), 247–259.
  • Hoijer, Harry. (1949). The Apachean verb, part V: The theme and prefix complex. International Journal of American Linguistics, 15 (1), 12–22.
  • Hoijer, Harry. (1970). A Navajo lexicon. University of California Publications in Linguistics (No. 78). Berkeley: University of California Press.
  • Kari, James. (1975). The disjunct boundary in the Navajo and Tanaina verb prefix complexes. International Journal of American Linguistics, 41, 330–345.
  • Kari, James. (1976). Navajo verb prefix phonology. Garland Publishing Co.
  • McDonough, Joyce. (2003). The Navajo sound system. Dordrecht: Kluwer Academic Publishers. ISBN 1-4020-1351-5 (hb); ISBN 1-4020-1352-3 (pbk)
  • Reichard, Gladys A. (1951). Navaho grammar. Publications of the American Ethnological Society (Vol. 21). New York: J. J. Augustin.
  • Sapir, Edward. (1932). Two Navaho puns. Language, 8 (3) , 217-220.
  • Sapir, Edward, & Hoijer, Harry. (1942). Navaho texts. William Dwight Whitney series, Linguistic Society of America.
  • Sapir, Edward, & Hoijer, Harry. (1967). Phonology and morphology of the Navaho language. Berkeley: University of California Press.
  • Speas, Margaret. (1990). Phrase structure in natural language. Kluwer Academic Publishers. ISBN 0-7923-0755-0
  • Wall, C. Leon, & Morgan, William. (1994). Navajo-English dictionary. New York: Hippocrene Books. ISBN 0-7818-0247-4. (Originally published [1958] by U.S. Dept. of the Interior, Branch of Education, Bureau of Indian Affairs).
  • Webster, Anthony K. (2004). Coyote Poems: Navajo Poetry, Intertextuality, and Language Choice. American Indian Culture and Research Journal, 28, 69-91.
  • Webster, Anthony K. (2006). "ALk'idaa' Ma'ii Jooldlosh, Jini": Poetic Devices in Navajo Oral and Written Poetry. Anthropological Linguistics, 48(3), 233-265.
  • Webster, Anthony K. (2009). Explorations in Navajo Poetry and Poetics. Albuquerque: University of New Mexico Press.
  • Witherspoon, Gary. (1971). Navajo categories of objects at rest. American Anthropologist, 73, 110-127.
  • Witherspoon, Gary. (1977). Language and art in the Navajo universe. Ann Arbor: University of Michigan Press. ISBN 0-472-08966-8; ISBN 0-472-08965-X
  • Yazzie, Sheldon A. (2005). Navajo for Beginners and Elementary Students. Chapel Hill: The University of North Carolina at Chapel Hill Press.
  • Young, Robert W. (2000). The Navajo verb system: An overview. Albuquerque: University of New Mexico Press. ISBN 0-8263-2172-0 (hb); ISBN 0-8263-2176-3 (pbk)
  • Young, Robert W., & Morgan, William, Sr. (1987). The Navajo language: A grammar and colloquial dictionary (rev. ed.). Albuquerque: University of New Mexico Press. ISBN 0-8263-1014-1
  • Young, Robert W.; Morgan, William; & Midgette, Sally. (1992). Analytical lexicon of Navajo. Albuquerque: University of New Mexico Press. ISBN 0-8263-1356-6; ISBN 0825313566