Limba abhază

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Limba abhază
Аҧсуа
Vorbită în Abhazia, Georgia, Turcia.
Regiuni Caucazia
Număr de vorbitori 105,952
Sistem de scriere Chirilic
Clasificare
Limbi caucaziene
  • Abhaz-Abazin
    • Limba abhază
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în Abhazia
ISO 639-1 ab
ISO 639-2 abk
Extras
Дарбанзаалак ауаюы дшоуп ихы дақъиҭны. Ауаа зегь зинлеи патулеи еийароуп. Урҭ ирымоуп ахшыюи аламыси, дара дарагь аешьеи реиҩш еизыйазароуп.
Această pagină poate conține caractere Unicode.


Limba abhază este o limbă caucaziană vorbită în principal în Abhazia și Turcia de poporul abhaz. Este limba oficială a Republicii Abhazia, unde în jur de 100,000 de oameni o vorbesc, și a doua limbă oficială în Georgia pe teritoriul abhaz. De asemenea, este vorbită de mii de membrii ai diasporei abhaze din Turcia, republica autonomă georgiană Adjara, Siria, Iordania și în alte câteva țări vestice.

Alfabetul abhaz[modificare | modificare sursă]

Alfabetul abhaz este un alfabet chirilic adaptat limbii abhaze și se compune din 62 de litere.

Limba abhază nu s-a scris până-n secolul 19. Hitherto, abhazii, în special prinții, foloseau limba gruzină și alfabetul georgian pentru a emite documente oficiale. Denumirea abhază pentru alfabet este анбан (anban), cuvânt ce a fost împrumutat din gruzină, ანბანი (anbani).

Primul alfabet dedicat limbii abhze a fost creat în 1862 de generalul rus Peter von Uslar. Avea 37 de litere și se baza pe scrierea chirilică. În 1909, a fost extins la 55 de litere de către Aleksey Chochua pentru a se ajusta mai bine la limbă.

În 1926, în timpul politicii korenizația din cadrul Uniunii Sovietice, alfabetul chirilic a fost schimbat cu unul latin creat de Nikolay Marr. Se compunea din 77 de litere și era numit "Alfabetul analitic Abhaz". În 1928, acesta a fost înlocuit de un alfabet latin reformat. Din 1938 până în 1954, se scria din nou în alfabetul georgian.

Din 1954, limba abhază se scrie printr-un nou alfabet chirilic de 62 de litere . Din acestea, 38 sunt diferite grafic una de cealaltă; restul sunt digrafe <ь> and <ә> ce indică palatalizări și labializări.

Alfabetul lui A.Chochua (1925)
Alfabetul analitic Abhaz al lui N.Marr (1926-1928)
Alfabetul latin abhaz între 1928-1938


Alfabetul chirilic Abhaz modern
Literă Transliterație IPA
А а a /a/; /aː/ (< */ʕa, aʕ/)
Б б b /b/
В в v /v/
Г г g /ɡ/
Гь гь g' /ɡʲ/
Гә гә /ɡʷ/
Ҕ ҕ ġ /ɣ ~ ʁ/
Ҕь ҕь ġ' /ɣʲ ~ ʁʲ/
Ҕә ҕә ġ° /ɣʷ ~ ʁʷ/
Д д d /d/
Дә дә /dʷ/ [d͡b]
Е е e /ɛ/
Ж ж ž /ʐ/
Жь жь ž' /ʒ/
Жә жә ž° /ʒʷ/
З з z /z/
(Ҙ ҙ) /ʑ/
Ӡ ӡ ʒ /d͡z/
Ӡә ӡә ʒ° /d͡ʑʷ/
(Ӡ’ ӡ’) /d͡ʑ/
И и i /j, jɨ, ɨj/ [j, jə, iː]
К к k /kʼ/
Кь кь k' /kʼʲ/
Кә кә /kʼʷ/
Қ қ /kʰ/
Қь қь k̢' /kʲʰ/
Қә қә k̢° /kʷʰ/
Ҟ ҟ /qʼ/
Ҟь ҟь k̄' /qʼʲ/
Ҟә ҟә k̄° /qʼʷ/
Л л l /l/
М м m /m/
Н н n /n/
О о o /wa, aw/ [o]
П п p /pʼ/
Ҧ ҧ /pʰ/
Р р r /r/
С с s /s/
(Ҫ ҫ) /ɕ/
Т т t /tʼ/
Тә тә /tʼʷ/ [tʼ͡pʼ]
Ҭ ҭ /tʰ/
Ҭә ҭә t̢° /tʷʰ/ [t͡pʰ]
У у u /w, wɨ, ɨw/ [w, wə, uː]
Ф ф f /f/
Х х x /x ~ χ/
Хь хь x' /xʲ ~ χʲ/
Хә хә /xʷ ~ χʷ/
(Х’ х’) /χ ~ χˁ/
Ҳ ҳ /ħ/
Ҳә ҳә x̢° /ħʷ/
Ц ц c /t͡sʰ/
Цә цә /t͡ɕʷʰ/
(Ц’ ц’) /t͡ɕʰ/
Ҵ ҵ /t͡sʼ/
Ҵә ҵә c̄° /t͡ɕʼʷ/
(Ҵ’ ҵ’) /t͡ɕʼ/
Ч ч č /t͡ʃʰ/
Ҷ ҷ č̢ /t͡ʃʼ/
Ҽ ҽ ċ /t͡ʂʰ/
Ҿ ҿ ċ̨ /t͡ʂʼ/
Ш ш š /ʂ/
Шь шь š' /ʃ/
Шә шә š° /ʃʷ/
Ы ы y /ɨ/
Ҩ ҩ /ɥ ~ ɥˁ/ (< */ʕʷ/)
Џ џ ǰ /d͡ʐ/
Џь џь ǰ' /d͡ʒ/