Joe Satriani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Joe Satriani pe 4 februarie 2005

Joseph "Satch" Satriani (n. 15 iulie 1956 în Westbury, New York, SUA) este un poli-instrumentist american, cel mai bine cunoscut ca și chitarist de rock instrumental, nominalizat la Premiile Grammy de mai multe ori. La începutul carierei, Satriani a lucrat ca instructor de chitară, iar unii elevi de-ai săi au ajuns nume importante ale muzicii rock. Satriani a fondat turneul G3, cântând și cu mulți alți muzicieni.

În 1988, Satriani a fost ales de către Mick Jagger de la The Rolling Stones să fie chitaristul celui de-al doilea turneu solo al său. Mai târziu, în 1994, Satriani a devenit chitaristul trupei Deep Purple. Satriani a colaborat de asemenea cu o gamă largă de chitariști aparținând mai multor genuri muzicale cum ar fi Steve Vai, John Petrucci, Eric Johnson, Larry LaLonde, Yngwie Malmsteen, Brian May, Patrick Rondat, Andy Timmons, Paul Gilbert, Adrian Legg și Robert Fripp în cadrul turneelor anuale G3.

Satriani este puternic influențat de simboluri ale muzicii ca Jimi Hendrix, Eric Clapton, Jimmy Page și Jeff Beck. Din 1988 Satriani folosește chitara Ibanez JS Series, vândută în număr mare în magazine.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut în Westbury, New York, Satriani începe să cânte la chitară incă de la vârsta de 14 ani, fiind puternic influențat de moartea lui Jimmy Hendrix. Conform declarațiilor sale, Satriani a auzit oribila veste in timpul unui antrenament de fotbal, fapt care l-a făcut să renunțe la acest sport pentru a deveni chitarist.[1] In 1974, Satriani incepe să studieze stilul de muzică jazz impreună cu Billy Bauer și Lenny Tristano. După o scurtă perioadă acesta începe să predea lecții de chitară unuia dintre cei mai buni studenți ai săi Steve Vai. În același timp studiază muzica la Five Towns College.

In 1978, Satriani se mută în Berkeley California pentru a urma o carieră in muzică. În tot acest timp el continuă să predea lecții de chitară unor nume precum Kirk Hammet de la Metallica, David Bryson de la Counting Crows, Kevin Cadogan de la Third Eye Blind, Larry LaLonde de la Primus si Possessed, Alex Skolnick din trupa Testament, Rick Hunolt (ex-Exodus), Phil Kettner de la Lääz Rockit, Geoff Tyson de la T-Ride, Charlie Hunter și David Turin.

Cariera Muzicală[modificare | modificare sursă]

Satriani își începe cariera muzicală în San Francisco într-o trupă numită The Squares. Mai apoi este invitat să cânte în trupă Greg Kihn Band care se afla într-un moment critic al carierei, însă a cărei generozitate l-a ajutat pe Satriani să își plătească imensa datorie de la realizarea primului album.

În 1987 cel de-al doilea album intitulat "Surfing With The Alien" aduce noi hituri la radio și este primul album instrumental care ajunge în topuri după mulți ani. În 1989 Satriani lansează albumul intitulat Flying in a blue dream, speculându-se că pentru crearea acestui album artistul a fost inspirat de moartea tatalui său din același an. Cântecul "One big rush" a fost folosit ca soundtrack pentru filmul lui Cameron Crowe, "Say anything...".

In 1992, Satriani lansează albumul "The extremist" care este apreciat de critici. Unul dintre cântecele de pe acest album intitulat "Summer Song" a avut mai multă popularitate și datorită firmei Sony, care a folosit cântecul pentru o campanie publicitară. În anul 1993, Satriani s-a alăturat trupei Deep Purple ca înlocuitor temporar al chitaristului Ritchie Blackmore în turneul japonez al trupei. Concertele au fost un succes, iar lui Satriani ii s-a oferit invitația de a rămâne permanent în trupa Deep Purple, însă acesta a refuzat oferta în detrimentul unei cariere solo și a unui contract semnat cu Sony. În anul 1966 Satriani pune bazele G3, un concert care avea la bază trei chitariști. Versiunea originală a acestui concert i-a avut la bază pe Satriani, Vai și Eric Johnson. Turneul G3 a continuat în mod periodic, cu Satriani ca singurul membru permanent. Pe lângă Vai și Johnson, alți chitariști de renume internațional au contribuit la acest proiect: Yngwie Malmsteen, John Petrucci, Kenny Wayne Shepherd, Robert Fripp, Andy Timmons, Uli Jon Roth, Michael Schenker, Adrian Legg, Paul Gilbert, Steve Morse si Steve Lukather. În anul 1988 Satriani lansează albumul "Crystal Planet", urmat de albumul "Engines of creation".

Anul 2000 până în prezent[modificare | modificare sursă]

Satriani cantand in Chile, 2003.

În 2002 Satriani lansează albumul "Strange beautiful music" iar in 2004 albumul "Is there love in space?". În Mai 2005, Satriani include in turneu pentru prima oara și India, având concerte în orașe precum Calcutta, Mumbai sau Delhi. În 2006, Satriani lansează albumul "Super Colossal". Tot in acest an el va apărea ca susținător oficial al Little Kids Rock, o organizație non-profit care donează instrumente muzicale și oferă lecții gratuite pentru copiii din școlile Statelor Unite.

În data de 7 august 2007, relansarea albumului "Surfing With the alien" va celebra cei 20 de ani trecuți de la lansarea acestuia din 1987. Următorul album initulat "Professor Satchafunkilus and the Musterion of Rock va fi lansat în 1 aprilie 2008.[2] În 29 mai 2008, o noua trupa numita Chickenfoot a luat naștere, Satriani fiind chitaristul acestei trupe. Împreună cu Sammy Hagar, Michael Anthony, și toboșarul de la Red Hot Chili Peppers, Chad Smith Satriani a lansat albumul debut album în data de 5 iunie 2009.[3] Cel de-al doilea album al trupei Chickenfoot s-a numit "III"

În 5 octombrie 2010, cel de-al 13-lea album Black Swans and Wormhole Wizards este lansat sub egida Joe Satriani.[4] Cel mai recent album al său se numește "Unstoppable Momentum" și a fost lansat în 7 mai 2013.[5]

Stiluri și influențe[modificare | modificare sursă]

Satriani este considerat un chitarist cu o tehnică aparte. De-a lungul carierei, acesta a abordat mai multe stiluri și tehnici, incluzând legatouri. Încă de la început Satriani a fost influențat de artiști precum Jimi Hendrix, Eric Clapton, Jimmy Page, Ritchie Blackmore sau Jeff Beck.

Echipament[modificare | modificare sursă]

Sub egida Ibanez Satriani a lansat mai multe chitări și amplificatoare pe care le folosește în fiecare concert. Câteva exemple de chitări Ibanez din seria Joe Satriani sunt: JS1000, JS1200, JS2400, JSBDG, sau JS20th. Pedalele folosite pentru efecte, includ firma Vox și cunoscuta pedală Wah-wah. Satriani a mai semnat un parteneriat cu Planet Waves pentru a crea o linie de pene și curele pentru chitară, infățișând desene proprii.

Surse de inspirație[modificare | modificare sursă]

Deseori Satriani face trimitere la anumite teme și povești ale genului science fiction. "Surfing with the Alien," "Back to Shalla-Bal," și "The Power Cosmic 2000" se referă la personajul Silver Surfer în timp ce "Borg Sex" are legătură cu Star Trek. Piesa "Crowd Chant" de pe albumul "Super Colossal", s-a numit inițial "Party on the Enterprise" . Acest cântec este folosit și ca o celebrare a golurilor în cadrul mai multor echipe de hockey sau fotbal din Statele Unite. Un alt cântec de pe "Super Colossal", "Redshift Riders", face referire la ideea că în viitor, când oamenii vor putea călători în tot universul, vor putea profita de efectul cosmologic si vor putea pivota pe lângă obiecte planetare de mari dimensiuni. .[6] Piesa "I just wanna rock" de pe albumul "Professor Satchafunkilus and the Musterion of Rock", povestește despre un robot care în fuga sa dă peste un concert rock.[7]

Premii si nominalizări[modificare | modificare sursă]

Satriani se afla pe locul doi în topul celor mai nominalizați artiști, fără a câștiga niciodată. Acesta se află la cea de-a 15-a nominalizare, pe locul întâi fiind Brian McKnight cu 16 nominalizări.[8][9]

Discografie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Joe Satriani: The Satch Tapes - 1993”. Satriani.com. 18 noiembrie 2003. http://www.satriani.com/discography/Satch_Tapes/. Accesat la 25 mai 2013. 
  2. ^ NEW MUSIC BLOG: Joe Satriani”. musicradar.com. http://www.musicradar.com/news/guitars/new-music-blog-joe-satriani-128762. Accesat la 25 mai 2013. 
  3. ^ " All Things Loud " Jon Cohan's Drum Tech Site”. Allthingsloud.blogspot.com. http://allthingsloud.blogspot.com/. Accesat la 25 mai 2013. 
  4. ^ Joe Satriani To Release 'Black Swans And Wormhole Wizards' In October”. Roadrunnerrecords.com. http://www.roadrunnerrecords.com/blabbermouth.net/news.aspx?mode=Article&newsitemID=144788. Accesat la 25 mai 2013. 
  5. ^ Joe Satriani announces 14th studio album, Unstoppable Momentum”. musicradar.com. 21 februarie 2013. http://www.musicradar.com/news/guitars/joe-satriani-announces-new-studio-album-unstoppable-momentum-571284. Accesat la 25 mai 2013. 
  6. ^ [1][nefuncțională]
  7. ^ Joe Satriani - Artist Bio | Myplay: Powered by Sony Music”. Myplay. http://myplay.com/artists/joe-satriani/bio#review-form. Accesat la 25 mai 2013. 
  8. ^ Grammy Awards: Best Rock Instrumental Performance”. Rock On The Net. http://www.rockonthenet.com/grammy/rockinstr.htm. Accesat la 11 martie 2011. 
  9. ^ Grammy Awards: Best Pop Instrumental Performance”. Rock On The Net. http://www.rockonthenet.com/grammy/popinst.htm. Accesat la 25 mai 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Joe Satriani
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Joe Satriani.