Ioan Arhip
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
| Ioan Arhip | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  |
| Decedat | (90 de ani)[1] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | militar |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Gradul | general-maior |
| Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Mondial |
Modifică date / text  | |
Ioan Arhip (n. 1890 – d. 1980) a fost un general român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial.
Până la 21 ianuarie 1942 - Adjunctul Comandantul Diviziei 3 Infanterie.
- 21 ianuarie 1942 - 10 februarie 1942 - Comandantul Diviziei 3 Infanterie.
- 1942 – 1944 Adjunct al Șefului Marelui Stat Major.
- 1944 - Comandantul Diviziei 15 Instrucție.
- 1944 - Director al Infanteriei.
- 1944 – 1945 - Comandant Adjunct al Corpului 2 Armată.
A fost decorat pe 25 noiembrie 1941 cu Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de Mare Ofițer, cu panglică de „Virtutea Militară” „pentru curajul și spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă, în ziua de 4 august 1941, când Regimentul Nr. 4 de Dorobanți „Argeș”, găsindu-se pe baza de plecare și fiind atacat de inamic, a intervenit personal cu tot bombardamentul intens al artileriei, aruncătoarelor de mine și focul infanteriei, stăvilind tendința de cedare a unor subunități din acel regiment, restabilind astfel situația. Noaptea a rămas în linia I-a, ca prin exemplul său să îndemne la rezistență unitățile acestui regiment”.[2]
După instalarea guvernului Petru Groza generalul de divizie Ioan Arhip a fost trecut din oficiu în poziția de rezervă, alături de alți generali, prin decretul nr. 860 din 24 martie 1945, invocându-se legea nr. 166, adoptată prin decretul nr. 768 din 19 martie 1945, pentru „trecerea din oficiu în rezervă a personalului activ al armatei care prisosește peste nevoile de încadrare”.[3]
Decorații[modificare | modificare sursă]
Ordinul „Steaua României” în gradul de ofițer (8 iunie 1940)[4]
Ordinul „Coroana României” în gradul de Comandor (9 mai 1941)[5]- Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de Mare Ofițer, cu panglică de „Virtutea Militară” (25 noiembrie 1941)[2]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Biography of Major-General Ioan Arhip (1890 – 1980), Romania (în engleză), Generals of World War II, accesat în
- ^ a b Decretul regal nr. 3.260 din 25 noiembrie 1941 pentru conferire de decorații de războiu, ofițerilor, subofițerilor și trupei, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 294 din 11 decembrie 1941, partea I-a, p. 7.698.
- ^ Decretul regal nr. 860 din 24 martie 1945 pentru treceri în pozițiunea de rezervă, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 70 din 26 martie 1945, partea I-a, p. 2.259.
- ^ Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.783.
- ^ Decretul regal nr. 1.366 din 9 mai 1941 pentru acordări de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2.520.