File sharing
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
File Sharing este o expresie engleză care se traduce "Partajarea, sau punerea în comun a fişierelor" şi înseamnă punerea la dispoziţie şi predarea mai departe a fişierelor prin mijlocirea Internetului. Cea mai simplă metodă este stoacrea datelor pe un server web central (sau chiar mai multe), la care în principiu au acces toţi utilizatorii Internetului. Totuşi în general se procedează altfel, şi anume pe baza principiului "Peer-to-Peer" (= de la egal la egal; prescurtat uneori cu P2P), fără server central. În acest caz utilizatorii se folosesc de programe speciale, care stau la dispoziţie orişicui în Web.
Cuprins |
[modifică] Bursele de schimb de fişiere din Internet
Fiecare participant poate să-şi pună la dispoziţie fişierele sale locale, toate sau numai o parte, şi pentru alţii. Cine este interesat poate porni o operaţie de copiere a fişierului / fişierelor către propriul calculator; de obicei aceste fişiere sunt filme, piese de muzică, programe pentru calculator precum şi documente de orice natură.
Din cauză că participarea la File Sharing e în general gratuită, atât pentru ofertanţi cât şi pentru cei care descarcă fişierele, există deja reţele de utilizatori foarte numeroase şi foarte mari, cu milioane de participanţi, precum şi o ofertă copleşitoare de material (fişiere) la dispoziţie. Astfel, în aceste burse de schimb se pot găsi deja de exemplu filme de cinema extrem de "proaspete", care de-abia au avut premiera mondială, sau secvenţe istorice de TV şi multe altele.
[modifică] Burse Peer-to-Peer
Prin conceptul "Peer-to-Peer", de la egal la egal, se ajunge practic imediat la situaţia că acelaşi fişier, de exemplu ultimul album muzical al formaţiei xyz..., este oferit de mai multe persoane, răspândite pe glob, fapt care uşurează satisfacerea cererilor de descărcare din Internet (download). Există însă şi mulţi artişti, în special muzicieni, care îşi oferă creaţiile la aceste burse de schimb, cu scopul de a se face mai cunoscuţi, dar şi pentru a scuti taxele pentru servere centrale renumite.
În reţelele de azi (care toate funcţionează prin Internet) fiecare participant are o funcţionalitate dublă, şi de server (de ofertant), şi de client (de utilizator), în acelaşi timp. În acest fel se realizează o decentralizare totală, cu cel puţin două efecte importante:
- performanţa întregului sistem creşte, deoarece multe computere stau la dispoziţie drept servere, şi
- elucidarea responsabilităţilor în cazul distribuirii ilegale de fişiere devine mult mai dificilă.
Câteva exemple de burse de schimb actuale de tip "Peer-toPeer" sunt: Kademlia (Azureus, eMule), Gnutella (LimeWire, Bearshare), FastTrack (Kazaa Lite K++), Ares.
[modifică] Puţină istorie
Primul care a oferit "File Sharing" a fost reţeaua "Napster", care iniţial avea o organizare centralistică.
În anul 2000 câteva formaţii de muzică au intentat proces reţelei Napster, şi ca urmare Napster a fost obligată să-şi înceteze activitatea. Între timp Napster a reapărut în Web, de această dată cu alt gen de afaceri, şi anume cu oferte de muzică de cumpărat, prin licenţiere, la preţuri convenabile. O parte din încasări se plătesc ca drepturi de autor la artiştii şi muzicienii participanţi, fără să se mai încalce drepturi sau legi.
[modifică] Bursele de azi
Reţelele de azi, urmaşele lui Napster, se numesc de exemplu BitTorrent, eDonkey, Gnutella şi FastTrack, şi sunt foarte cerute la scară mondială.
În plus astăzi există însă şi reţele decentrale care încearcă să fie complet independente şi să asigure şi anonimitatea participanţilor. De exemplu: ANts P2P, I2Phex, GNUnet şi Freenet.
Traficul de date mondial pentru toate bursele de schimb de fişiere a ajuns în anul 2004 la 24 % din tot traficul Internetului.
[modifică] Bursele de schimb de software
În cazul schimbului de programe, prin bursele de schimb sau alte metode, se face deosebirea între mai multe categorii:
- Public Domain şi Freeware – programe gratuite, a căror procurare şi distribuire mai departe este chiar dorită. Tot aici trebuiesc numite şi programele mai vechi cu licenţa expirată.
- Shareware – programele nu sunt chiar gratuite, dar totuşi plata este benevolă, la dispoziţia utilizatorului
- Programe sub licenţă, la care există întotdeauna de plătit o anumită sumă.
[modifică] Situaţia legală
General vorbind, bursele de schimb nu deţin şi nu oferă aşa-numitul Copyright (drepturile de autor), care le-ar îndreptăţi eventual la distribuirea gratuită a materialelor. Strict vorbind, ofertantul este în asemenea cazuri nu reţeaua bursei de schimb, ci sunt chiar participanţii, azi unii, mâine alţii, ceeace îngreuiază urmărirea legală a vinovaţilor. În plus, în unele ţări încă nu e clarificat de loc dacă serverele anumitor reţele P2P, care fac numai legăturile necesare între participanţi, fără să ofere fişierele pentru distribuit, sunt legale sau nu. Alte reţele de burse de schimb se descurcă chiar fără servere de reţea, ceea ce face identificarea ofertanţilor de fişiere şi mai dificilă. Aşa funcţionează de exemplu Kademlia (Kad) şi BitTorrent si u torrent.
[modifică] Diverse
Prin contrast, pe lângă bursele de schimb de fişiere există în Internet desigur şi nenumărate burse de schimb de mărfuri.
