Ermak Timofeevici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ermak Timofeevici
Date personale
Născut1532 Modificați la Wikidata
Cnezatul Moscovei Modificați la Wikidata
Decedat (53 de ani) Modificați la Wikidata
Hanatul Siberiei Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiînec Modificați la Wikidata
Ocupațieexplorator
militar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[1] Modificați la Wikidata
Monumentul atamanului Ermak din Novocerkask

Ermak Timofeevici (rus. Ермак Тимофеевич) (1537-1585) a fost un ataman cazac, fiind considerat „Cuceritorul Siberiei”. Familia bogată de negustori Stroganov din Perm (oraș de lângă Ural), profită de exploatarea zăcămintelor de argint, fier și sare de pe valea Tura.

În vara anilor 1572 și 1573, sub conducerea hanului Kütșüm, au loc năvăliri tătare în regiune, aceste atacuri periclitând existența familiei Stroganov, care cheamă în ajutor, cu aprobarea țarului Ivan cel Groaznic, pe cazacii de pe Volga conduși de atamanul Ermak. Stroganovii au angajat cazaci de pe Don și de pe Volga, conduși de hatmanul Ermak Timofeevici, iar în cursul expediției din 1581-1585, detașamentul sau întărit cu ostași ruși trimiși de țar, a pătruns în Siberia apuseană. Ermak bine înarmat cu arme de foc, cu mai multe tunuri ușoare, având sub conducere numai 540 de cazaci, și 300 de mercenari învinge la sfârșitul lui octombrie 1582, lângă Tobolsk, pe Irtiș oastea hanatului Sibir [2] mult mai numeros dar mai slab înarmat.

Cucerirea Siberiei de Vasili Surikov

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ Hanat mongol din Siberia întemeiat de hanul On (ucis 1540) hanatul refuză în 1571 să plătească tribut țarului, după înfrâgerea suferită în fața lui Ermak hanatul se dezmembrează

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Barbara Bartos-Höppner: Kosaken gegen Kutschum-Khan, Stuttgart 1959. ISBN 3-7855-2011-5
  • W. Bruce Lincoln: Die Eroberung Sibiriens, München 1996. ISBN 3-492-03441-1
  • Arno Schmidt: Die Geschichte vom Riesen Jermak, in: (ders.) Trommler beim Zaren, Karlsruhe 1966; auch in: (ders.) Bargfelder Ausgabe III/4, S. 98-107.
  • Gudrun Ziegler: Das Gold der Zaren, München 2000. ISBN 3-453-17988-9