Ecografie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ecografie în desfăşurare

Ecografia (denumită și sonografie sau ultrasonografie [1]) este o metodă de obținere a imaginilor medicale.

Ecografia este un rezultat al dezvoltării tehnologiei sonarelor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Un dispozitiv portabil pus în contact cu pielea pacientului produce unde ultrasonore de frecvență înaltă și receptează ecourile trimise de către organele interne. Un avantaj al ecografiei constă în faptul că se evită efectele nocive ale razelor X. Mai mult, echipamentul este portabil și accesibil. Un dezavantaj constă însă în faptul că nu sunt obținute imagini foarte clare.

Deși a fost utilizată pentru prima dată în anii '50 ai secolului XX această metodă de obținere a imaginilor clinice s-a folosit mai ales după dezvoltarea calculatoarelor. Ecografia nu se utilizează la examinarea oaselor și plămânilor, dar se folosește foarte mult în obstetrică, unde imaginile pot fi utilizate pentru localizarea placentei și stabilirea vârstei, poziției și dezvoltării fătului. De asemenea, imaginile ecografice se folosesc și în alte domenii medicale, contribuind la stabilirea unui diagnostic rapid.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Kenneth S. Saladin, Human Anatomy, McGraw-Hill Science 2004, ISBN 0072945796.

Legătură externă[modificare | modificare sursă]