Sonar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sonarul este un detector sonic pentru telecomunicaţii subacvatice. El este folosit de cele mai multe ori pentru depistarea diverselor obiecte aflate sub apă. Una din primele funcţii a fost determinarea adâncimii (distanţei până la fundul apei). Este folosit pe larg în navigaţie şi la pescuitul industrial. Navele militare le au în dotaţie pentru supravegherea situaţiei subacvatice în special pentru depistarea submarinelor şi vice-versa - submarinele folosesc sonarele pentru a evita o eventuală apropiere de locuri periculoase şi pentru a determina direcţia şi distanţa spre ţintă. Unul din posturile importante pe submarin este cel hidroacustic. După principiul de funcţionare ele se împart în două categorii: active şi pasive. Sonarul activ emite unde de scurtă durată care, întâlnind în calea sa diverse obstacole, sunt reflectate şi recepţionate de sonar. Sonarele pasive nu emană unde ci doar recepţionează undele care se răspândesc prin apă. Sursa sunetelor în apa poate fi nu numai artificială - rotaţiile elicelor (conactul paletelor cu apa), turaţiile motoarelor ci şi naturală - piscuitul delfinilor, perturbaţiile apei.