Discuție Categorie:Filozofie

Poate să-mi explice și mie cineva care se pricepe mai bine decât mine la categorii (Arado sau Wars sau alții), de ce există o categorie Filozofie care conține o subcategorie Filosofie?!?... Mulțumesc! --Vlad 10 septembrie 2005 12:30 (UTC)

pentru ca unii folosesc termenul filosofie, asa ca daca ei introduc in articolul lor categorie:filosofie, sa ii trimita la aceasta categorie care apoi ii va trimite la categoria, care o include si care este mult mai mare:filozofie. eu in orice caz evit sa folosesc termenul filosofie. dar daca cineva a creeat categoria, n-am putut s-o sterg. --Arado 10 septembrie 2005 13:22 (UTC)

DEX 09

DEX 98 preferă filozofie, DEX 09 preferă filosofie. E ok să adoptăm noua variantă în toate titlurile de acum încolo? Ar fi un pic de lucru și nu vreau să încep cu riscul că va trebui de făcut revert apoi. //  Gikü  vorbe  fapte  12 ianuarie 2024 16:12 (EET)

Da, ar fi un lucru bun. --Mihai Andrei (discuție) 12 ianuarie 2024 16:30 (EET)

Sună a o problemă similară cu Wikipedia:Versiuni de ortografie română. Există un motiv serios să intervenim în masă în loc să lăsăm lucrurile să evolueze natural? Strainu (دسستي‎)  12 ianuarie 2024 16:40 (EET)

Nu.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 12 ianuarie 2024 16:48 (EET) P.S. Pe de altă parte e cam câș cu articolul principal din gamă intitulat Filosofie și cu denumirea categoriei Filozofie..., caz în care uniformizarea nu ar strica. Mă pun în pielea unui elev de clasa a VI-a, să zicem, care ar remarca discrepanțele și ar fi confuz, trebuind să se ducă la cine știe ce variantă de dicționar.

De revăzut o discuție mai veche. --GEO (discuție) 12 ianuarie 2024 17:47 (EET)

Păi asta am și vrea, la modul ideal, să se ducă la sursă... În titluri poate n-ar strica o uniformizare, dar bag de seamă că Gikü a început să uniformizeze și în corpul articolelor, formatelor etc. Strainu (دسستي‎)  12 ianuarie 2024 18:06 (EET)

@Gikü Dar nu dă DOOM3 filozofie ca fiind varianta "corectă" (și filosofie o variantă livrescă)? Credeam că DOOM (dicționarul ortografic al Academiei Române) este referența în cea ce privește ortografia; și că DEX era doar un dicționar explicativ.

Am impresia că pe dexonline.ro, toate dicționarele în afară de DEX09 și Scriban (1939) — inclusiv dicționarele Academiei MDA2 (2010) și DOOM3 (2021) — preferă filozofie; și că situl a ales varianta filozofie ca fiind cea corectă (sunt redirecționat către filozofie când caut filosofie). Deci nu înțeleg de ce pe ro.wiki ar trebui să fie preferată filosofie. Malparti (discuție) 12 ianuarie 2024 22:03 (EET)

Nu doresc să influențez deloc discuția, doar să vă povestesc un episod.
Acum aproape 30 de ani în urmă (!) o învățătoare mi-a spus „mi-e scârbă când te aud pronunțând «filozofie».” Asta apropo de pronunția „s”-ului intervocalic. Este de același calibru cu pronunția „sunt”. --Turbojet  13 ianuarie 2024 09:36 (EET)

@Gikü @Mihai Andrei @Accipiter Gentilis Q. @Strainu Vă ping pentru că am impresia că e ceva în neregulă, și aș vrea să înțeleg cum funcționează ro.wiki:

• Am cautat politica oficială a Wikipediei, în ceea ce privește ortografia. N-am găsit decât WP:Ortografie, deci mă voi baza pe asta.
• În acest articol, este scris:

„Există relativ puține situații critice în care trebuie aleasă o normă și numai una, ca de exemplu titlurile articolelor. În asemenea cazuri se va ține cont de subiectul la care se referă articolul respectiv. [...] În situațiile care chiar și astfel rămân ambigue se va da prioritate normei Academiei Române în vigoare.”

Deci, dacă înțeleg corect: în titlurile articolelor, în afară unor excepții specifice (nume de localității...), folosim norma Academiei Române.

• Dacă suntem de acord până aici, următorul punct de stabilit este: unde se găsește această „normă a Academiei Române în vigoare”?

Având în vedere faptul că Academia Române are un dicționarul ortografic (DOOM, prezentat ca „un dicționar normativ și corectiv”, cel puțin pe această enciclopedie), eu m-am gândit că norma Academiei Române în vigoare se găsește în acest dicționar (altfel, nu înțeleg care este scopul acestui dicționar).

• În ultima ediție a acestui dicționar (ediția a III-a, DOOM3 (2021)) — sau cel puțin în digitalizarea făcută de dexonline — găsim:
  • filosofie v[ezi] filozofie
  • [modificat] filozofie / (livr[esc]) filosofie [...]

lucrul pe care îl interpret ca însemnând că ortografia normală a cuvântului este filozofie.

Dacă rezum: (titlul articolului Filosofie trebuie să respecte norma Academiei [punct. 1 și 2]) și (norma Academiei este „filozofie” [punct. 3 și 4]) $\implies$ titlul trebuie să fie „Filozofie”. Sau am uitat ceva / greșit undeva? Dacă nu, situația pare destul de simplă și nu înțeles de ce ar fi nevoie de o dezbatere: dacă unora nu le plac politicile oficiale, să fie o dezbatere despre schimbare politicilor; și dacă unora nu le place faptul că, aparent, Academia Română își schimbă mintea prea des (a se compara DEX98, DEX09, DOOM2 și DOOM3), bine: dacă locuiesc în România, să facă ceva despre asta.

Dacă n-am uitat ceva / n-am greșit undeva: cum procedăm pentru uniformizarea? Redenumim articolul Filosofie → Filozofie, folosim variantele cu z în acest articol („Corpul unui articol se va scrie într-o grafie uniformă, fără a amesteca normele.”) și lăsăm editorii să facă ce vor în celelalte articole?

Malparti (discuție) 14 ianuarie 2024 16:20 (EET)

Stimate Malparti, vă explic de ce trebuie preferată varianta filosofie. În greacă Sofia este personificarea înțelepciunii. La sfârșitul secolului al XIX-lea românii au fost, pe rând sau deodată, filogermani și filofrancezi. Limbile acestora pronunță s-ul z. Așa ne-am pomenit cu „filozofi”, adică persoane pentru care maimuțăreala snoabă este mai presus de iubirea Sofiei celei înțelepte. Poate că DOOM va recomanda pe viitor și mutarea capitalei Bulgariei la Zofia, iar proiectul nostru se va conforma pe repede înainte. Pentru puțină destindere, vă recomand să ascultați primul cuvânt pe care diaconul acesta bizantin i-l cântă papei de la Roma: [1]. Duminică plăcută! --Mihai Andrei (discuție) 14 ianuarie 2024 16:42 (EET)

@Mihai Andrei Bună,

Ce ați scris — chiar dacă e interesant — e complet irelevant aici. Nu suntem Academia Română, rolul nostru nu este să decidem care este ortografia corectă a cuvintelor.

Nelegat de această discuție, dar în legătură cu intervenția dumneavoastră:

• dumneavoastră atribuiți grafia filozofie la snobism, dar sunt specialiști ai ortografiei române care au o interpretare diametral opusă:

„Tendința de a înmulți numărul grafiilor cu s diferite de pronunțarea cu [z], după modelul limbilor cu ortografie etimologică, este un semn de prețiozitate și snobism.” — Mioara Avram

• Pentru fizicienii maimuțăreala snoabă este mai presus de iubirea lui φύσις?
• Am văzut că ați editat mesajul meu. Nu mă supăr deloc, fiindcă n-ați modificat semnificația; și de fapt vă mulțumesc pentru corectare, care mi-a ameliorat mesajul. Însă, fiind că sunteți administrator, îmi permit să vă atrag atenția asupra faptului că — ce puțin pe en.wiki, fr.wiki, etc — acest timp de modificare este interzis în mod explicit, chiar când nu este vorba decât de corectări gramaticale (pot fi interpretate de mai multe moduri, în funcție de persoana vizată).

Malparti (discuție) 14 ianuarie 2024 17:16 (EET)

@Strainu: Titlurile trebuie să fie uniforme, astfel încât formatele de navigare (precum {{filosofie}}) să funcționeze corect, dar mai ales ceea ce a citat Malparti în mesajul precedent din Wikipedia:Ortografie: titlurile trebuie să urmeze aceeași normă.

Am inițiat discuția după ce am observat redenumirea de către regretatul Victor Blacus a articolului Filosofie, după o pasă de la Sîmbotin, care nu a fost urmată de alte redenumiri prin Categorie:Filozofie sau {{Filozofie}}. La acel moment DOOM3 încă nu exista, de aceea conform argumentării lui Malparti, cu care sunt de acord, redenumirea a fost corectă. Nu am avut intenția să fac schimbări în interiorul articolelor, dar m-am pornit să uniformizez formatele de navigare și arborii de categorii. Am luat un time-out după 2-3 redenumiri pentru a confirma planul aici.

Nu am observat imediat că în prezent cea mai recentă variantă „acceptată de Academia Română” este, conform DOOM3 (vezi și paragraful 2.1.8.IV de aici), cea cu „z”. Așadar, zic să stabilim un consens că titlurile (cu excepția numelor proprii precum denumirile de reviste) trebuie uniformizate la varianta „z” (majoritatea deja sunt – vezi sof (29) vs. zof (64) în spațiul de nume principal), la fel și legăturile interne acolo unde este important (în primul rând formatele de navigare), iar conținutul articolelor să accepte oricare din cele două variante. //  Gikü  vorbe  fapte  14 ianuarie 2024 16:55 (EET)

@Malparti: treaba cu filosofie sau filozofie mă depășește... Ce nu mă depășește și chiar sunt foarte în temă, este contactul cu bătăile de cap date de inconsitența și incoerența care caracterizează relațiile dintre sistem și învățăcei, pentru că am avut din plin de-a face în calitate de părinte cu așa ceva, în ultimele 2 decenii și jumătate. Din acest punct de vedere, mi-am exprimat opinia mai sus. Unele dintre cele mai rele lucruri posibile, din acest punct de vedere, sunt schimbările nesfâșite dublate de incoerență și confuzie.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 14 ianuarie 2024 17:23 (EET)

@Accipiter Gentilis Q.:

"Unele dintre cele mai rele lucruri posibile, din acest punct de vedere, sunt schimbările nesfâșite dublate de incoerență și confuzie."

→ Sunt complet de acord cu dumneavoastră. Exact din acest motiv este important să avem o referență normativă.

Nu am decis eu că pe ro.wiki această referență este Academia Română (chiar dacă mi se pare rezonabil); și nu e vina mea că Academia Română a schimbat ortografia în DOOM2 (și, prin urmare, in DEX09) și după s-a răzgândit în DOOM3... Dacă "imortalii" dumneavoastră nu vă dau satisfacție, nu e treaba mea: nu sunt român și nu locuiesc / votez / lucrez în România. Dar în caz că vă face să vă simțiți mai bine: situația nu e mai bună în Franța. Malparti (discuție) 14 ianuarie 2024 18:01 (EET)

În varianta scurtă: nu mă interesează dacă e Filosofie sau Filozofie, dar mă interesează să fie uniformă folosirea prin textele/categoriile/bla-bla ale Wikipediei varianta agreată și să fie menționat în articol faptul că, ambele variante au circulat/circulă și că în anul de grație X/dicționarul Y, Academia Română a decretat ca fiind corectă varianta Z.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 14 ianuarie 2024 19:39 (EET)

@Gikü fundamental nici pe mine nu mă interesează forma aleasă, dar cred că subiectul are un potențial conflictual care nu justifică intervenția în status quo. Posibil ca de la tine să nu se vadă, dar povestea lui Turbojet e reprezentativă pentru abordarea subiectului prin școala românească. Până și numărul de oameni implicați în discuția de față e un semnal că subiectul e de interes și trebuie abordat cu reținere. Strainu (دسستي‎)  14 ianuarie 2024 20:59 (EET)

Te înțeleg. O să fac revert la modificările mele după care o să explic pe îndelete problemele pe care le-am văzut și care m-au determinat să încerc o soluție. //  Gikü  vorbe  fapte  14 ianuarie 2024 21:09 (EET)

@Strainu: Am făcut revert.

Descriu problema 1. Mergem la un articol precum Filosofie medievală și ne uităm la legătura spre acest articol din formatul de navigare. Ar trebui să fie dezactivată, dar e albastră, pentru că link-ul e spre Filozofie medievală.

Problema 2 e mai straightforward: în lipsa unei uniformizări, nu numai că avem ambele variante în arborele de categorii de sub Categorie:Filozofie, dar și pagini duplicate precum Categorie:Filosofie naturală/Categorie:Filozofie naturală. //  Gikü  vorbe  fapte  15 ianuarie 2024 10:07 (EET)

Dacă doriți să citiți un text frumos pe tema aceasta, atunci vă recomand acest articol al lui Caragiale, din 1909: „Senzație, senzațional, univerz, univerzal, seziune, conceziune, penziune, perzecuțiune, perzeverență, furnizor, penzulă”; că te apucă plânsul!. Poate, cu puțin noroc, ajunge și la urechile „forurilor competente”. --Mihai Andrei (discuție) 14 ianuarie 2024 21:40 (EET)

Cred că un articol din mileniul ăsta e mai relevant. Sincer, sunt surprins, pare că varianta cu s devenise "prețioasă" de acum 20 de ani. Strainu (دسستي‎)  15 ianuarie 2024 08:53 (EET)

Nu cred că remarca Mioarei Avram despre prețiozitate și snobism se referă la „filosofie”. Cazul este tratat de ea mai jos, fiind „dintre cele mai controversate, din rațiuni etimologice”. Aceste rațiuni nu au în vedere doar etimonul îndepărtat (compunerea cuvântului în greaca veche, din φίλος și σοφία), ci și filiera istorică de pătrundere a acestuia în limba română. „Filosofie” este atestat încă de la Dosoftei (sec. XVII), pe vremea când cărturarii noștri vorbeau elinește mult mai mult decât franțuzește și nemțește. Atunci când domeniul s-a instituționalizat la noi, în studiile superioare, s-a făcut tot sub titulatura „filosofiei”. Nu doar la Academiile domnești de la Iași și București, unde predarea se făcea oricum în greacă, dar și în universitățile moderne, înființate după Unire, facultatea de profil se numea „de Filosofie (și Litere)” și așa a rămas denumirea ei până la reforma învățământului din 1947. Și aceasta în ciuda unei influențe evidente și incontestabile a terminologiei franceze – care nu contrazicea grafia, ci doar pronunția!

După 1990, facultățile de profil au revenit la grafia cu „s” în titulatura lor (inclusiv din motive ideologice). Acum este greu să acuzăm de „snobism și prețiozitate” specialiștii și instituțiile academice care au, fără îndoială, un cuvânt de spus în denumirea propriei discipline. Situația îmi amintește o altă discuție despre divergențele dintre specialiști și lingviști în alegerea terminologiei corecte (ca în cazul pluralului substantivelor laseri/lasere, matrici/matrice). Desigur că lingviștii au argumentele lor; dar, în cele din urmă, producerea și reproducerea cunoștințelor din domeniile respective sunt asigurate de către specialiști, care vor transmite generațiilor nou formate terminologia (și grafia) întrebuințată de ei. --Pafsanias (discuție) 15 ianuarie 2024 12:09 (EET)

@Pafsanias

• "Nu cred că remarca Mioarei Avram despre prețiozitate și snobism se referă la „filosofie”"

→ Și eu cred că exact la asta — adică, oamenii care scriu filosofie, nu disciplina în sine — se refera. ;) Din păcate, doamna a murit și probabil nu vom ști niciodată la ce se refera...

• "nu contrazicea grafia, ci doar pronunția"

→ Da, exact de asta s-a schimbat grafia: pentru că s-a decis că limba română se va scrie fonetic, nu (pseudo)etimologic (cu pseudo, mă refer la faptul că în limbile cu ortografie "etimologică" — cum ar fi limba franceză — această ortografie se bazează pe ce presupuneam, acum câteva secole, că era etimologia; din păcate, în mai multe cazuri s-a dovedit complet incorect). Nu discut dacă această alegere este un lucru bun sau nu. Dar dacă faceți o excepție pentru "filozofie", de ce nu pentru "fizică"? E o pantă alunecoasă. Dar mă opresc aici pentru că această dezbatere nu este scopul acestei discuție: ar trebui să vorbim de "cum aplică politicile Wikipedei pentru a uniformiza titlurile articolelor?".

• "Acum este greu să acuzăm de „snobism și prețiozitate” specialiștii și instituțiile academice care au, fără îndoială, un cuvânt de spus în denumirea propriei discipline."

→ Faptul că au un cuvânt de spus un numele disciplinei lor (pe care nu-l contest) este complet independent de dacă cuvântul respectiv este prețios/snob sau nu. ;)

• "divergențele dintre specialiști și lingviști în alegerea terminologiei corecte (ca în cazul pluralului substantivelor laseri/lasere, matrici/matrice)."

→ Nu cunosc cazul specific la care vă referiți, dar nu pot să cred că acești oameni erau lingviști — sau cel puțin că vorbeau în calitate de lingviști. Scopul lingvisticii — cel puțin ca disciplină academică — este să descrie și să înțeleagă funcționarea și evoluția limbilor; nu să le influențeze. În lingvistică, "l'usage fait la règle" este principiul de bază... Și în general lingviștii sunt mult mai relaxați decât majoritatea dintre oameni în ceea ce privește "corectitudinea" limbii...

Malparti (discuție) 16 ianuarie 2024 01:22 (EET)

@Malparti: Tocmai că "l'usage fait la règle" este contrazis sistematic în cazul grafiei „filosofie” utilizate de instituțiile academice și de specialiști. Și nu este vorba de ignoranți, ori persoane fără o anumită cultură lingvistică.

Dimpotrivă, unele dintre regulile generalizate de lingviști în cazul acestei familii lexicale ignoră cu bună știință existența excepțiilor care se explică etimologic sau inventează noi căi de îmbogățire a vocabularului. Aflăm cu surprindere că -zofie este „un element secund de compunere savantă” în limba română, adică participă productiv la crearea de noi cuvinte în interiorul limbii, fără împrumut din exterior (!?)

Așa se explică, probabil, grafia și pronunția recomandată pentru „iatrozofie”, „gimnozofie”, „antropozofie”, „teozofie” sau „panzofie” - deși în limba franceză, de unde ar părea că provin, se scriu și se pronunță cu „s”! Neologismele mai recente, care circulă deocamdată doar livresc și încă nu apar în dicționare, cum ar fi „deipnosofist” sau „astrosofie”, dovedesc care este tendința firească în adaptarea acestor termeni. Personal, sunt curios să văd cum vor fi uniformizate aceste cuvinte atunci când lingviștii se vor ocupa de reglementarea lor: deipnozofie? astrozofie? --Pafsanias (discuție) 16 ianuarie 2024 02:16 (EET)

@Pafsanias

• "Tocmai că "l'usage fait la règle" este contrazis sistematic în cazul grafiei „filosofie” utilizate de instituțiile academice și de specialiști."

→ Poate — eu nu știu dacă majoritatea filozofilor scriu 'filosofie', dar vă cred cu drag dacă-mi ziceți că e cazul — dar asta nu are nicio legătură cu lingvistică: regulile ortografice nu sunt subiectul lingvisticii. De fapt, în lingvistică limba scrisă nu se studiază decât în măsură în care are un feedback pe limba vorbită (e.g, prin hipercorectitudine — un fenomen comun în limbii care nu au o ortografie fonetică). Și oricum, chiar dacă au exista lingviști specializați în limba scrisă: lingvistica este descriptivă, nu prescriptivă. Așa că dacă majoritatea oamenilor scriu 'filosofie', atunci un lingvistic va formula regula "în cercul social X și în epoca Y, se scrie 'filosofie'." și va încerca să înțeleg de ce. Nu va formula o opinie dacă asta e "corect" sau nu.

Îmi cer scuze dacă sun ca și încerc să par isteț / să dau lecții, dar lingvistica este o disciplină pe care o consider foarte interesantă și umilă; în timp ce — personal — ortografia mi se pare mult mai snoabă, în sensul că câțiva unii specialiști ai ortografiei refuz să recunosc că regulile pe care le studiază, chiar dacă au o utilitate, sunt complete arbitrare și nu ne învață nimic despre limba sau lumea. Așa că sunt sensibil când oameni nu trag o linie clară între ambele discipline; exact ca când cu oameni nu o linie clară între astronomie și astrologie.

• "Dimpotrivă, unele dintre regulile generalizate de lingviști" (și, mai jos, "când lingviștii se vor ocupa de reglementarea lor")

→ Nu cred că vorbiți de lingvistică în ce ați scris după asta.

Dacă scopul dumneavoastră este să arătați că există contradicție în sistemul ortografic și în definițiile care se găsesc în dicționare, vă cred: ortografia limbii mele nu are absolut niciun sens (am scris "sens", nu "rost": se folosește, printre alte, ca indicator social pentru a discrimina oamenii care nu s-au născut în familii care le au dat pe cap când erau copii până să memorizeze sute de reguli arbitrare ­— dar aici nu fac decât să exprim o părere). Deci nu mi se pare un fenomen surprinzător.

• "deși în limba franceză, de unde ar părea că provin, se scriu și se pronunță cu „s”!"

→ Mărturisesc că nu cunosc toate cuvintele listate; dar despre cele pe care le cunosc: vă asigur că nu cunosc o singură persoană care le ar pronunța cu [s]. În caz că credeți că cu amicii mei vorbim o variantă minoritară a limbii franceze: théosophie, anthroposophie gymnosophie. În franceză, s-ul intervocalic se pronunță [z], cu puține excepții (nu pot să mă gândesc la o singură, dar sigur sunt câteva). Dacă-mi aduc aminte corect, asta a apărut foarte devreme în evoluția limbii franceze — dar nu mă pricep și n-aș vrea să vă spun ceva greșit...

• "deipnozofie? astrozofie?"

→ Ați luat două exemple de cuvinte a căror folosirea o am considera foarte pedantă — deci nu sunt surprins că oameni care le folosesc le scriu cu s (în acord cu remarca Mioarei Avram).

Dacă Academia Română decidă la un moment dat să le includă în dicționar (ceea ce ar fi un lucru bun, fiindcă cuvinte respective par să fiu folosite), dacă Academicienii sunt coerenți cu principii lor se vor baza pe pronunția cuvintelor: dacă se zice astro[s]ofie majoritar, se va scrie astrosofie; dacă se zice astro[z]ofie, se va scrie astrozofie. Scopul lor va fi să stabilizeze care variantă este majoritară. În primul caz, nu contează dacă există o incoerență etimologică, și o incoerență cu filozofie: oricum deja sunt mii de incoerențe de acest tip. Pentru că s-a decis că ortografia normativă este fonetică.

• Această discuție e interesantă, dar nu are legătură cu subiectul de față, adică uniformizarea titlurilor articolelor. Deci vă propun să o continuăm într-o altă secțiune (e.g, "Filosofie sau filozofie? Care grafie vă place cel mai mult și de ce?" sau pe paginile noastre de discuție.

Malparti (discuție) 16 ianuarie 2024 16:16 (EET)

@Malparti: Nu a fost în intenția mea să polemizez cu *limbozofia Institutului de lingvistică al Academiei, ci doar să răspund acuzației de snobism și prețiozitate strecurată mai sus la adresa celor care utilizează forma „filosofie”.

Spre deosebire de –zofia de la noi, în franceză, –sophie este realmente un element de compunere productiv și apar mereu noi cuvinte care îl utilizează. Avem mai nou nu doar „gastrosophie” și „zythosophie” pentru bonvivanți, dar și „écosophie” (Félix Guattari) sau „vélosophie” (Didier Tranchet) pentru conștiințe mai avizate. Pronunția acestor neologisme depinde de gradul de tărie al „sudurii” cu care este percepută compunerea.

Căci regula de pronunțare a lui „s” intervocalic cunoaște și numeroase excepții, vraisemblablement. Mai ales pentru cuvintele derivate cu prefixe, dar nu numai. „Asophie” sau „antisophiste”, de exemplu, intră în această categorie.

Poate că exemplele pe care le-am dat în mesajul anterior nu sunt cele mai potrivite, deoarece le-am împrumutat din dexonline și nu din surse franceze. Contactul meu viu cu franceza orală a fost prea scurt ca să-i aflu toate subtilitățile și a trecut destulă vreme de atunci. Totuși îmi amintesc perfect că mi-a fost corectată pronunția în cazul lui „gymnosophiste”, unde „s” intervocalic nu se pronunță „z”. (Ceea ce nu împiedică dicționarele noastre să recomande forma „gimnozofist”.) La fel și „cosmosophie” / „cosmosophique”, care sunt cuvinte destul de vechi.

Sunt de acord că această turnură a discuției are prea puțină legătură cu subiectul principal al secțiunii. Totuși, nu voi deschide o secțiune nouă. Eu știu care este forma pe care o prefer în scris și care sunt argumentele pe care mă sprijin, dar nu suntem la catedră aici ca să mă angajez în disputații scolastice în apărarea tezei. Sunt dispus să mă conformez oricărei decizii privind uniformizarea grafiei pe proiectul nostru, fie că îmi place sau nu. La fel ca Accipiter – și poate și Gikü – mai sus, consider că adoptarea unei convenții unice de scriere, chiar imperfecte (și aplicarea ei consecventă) este mai bună decât amestecul aleator al diferitelor grafii. --Pafsanias (discuție) 16 ianuarie 2024 23:19 (EET)

Mai ales că învârtitul contorului cu un robot pe baza unei liste generate din DOOM4 și următoarele este ceva simplu de tot. :) --Turbojet  17 ianuarie 2024 12:49 (EET)

Trag două concluzii:

1. Există un consens că este cazul de adoptat o convenție unică de scriere – cel puțin în titluri, în categorii și în formatele de navigare.
2. Aplicarea variantei cu z este justificată de DOOM3, iar cea a variantei cu s de DEX09. Ambele au fost editate sub egida Academiei Române. Cel mai recent dicționar este DOOM3. Deci, dacă criteriul nostru e de a „da prioritate normei Academiei Române în vigoare”, trebuie să continuăm cu z.

//  Gikü  vorbe  fapte  23 ianuarie 2024 15:58 (EET)

@Gikü Bună ziua,

Sunt de acord cu concluziile dumneavoastră, dar subliniez că după mine ce contează nu este că DOOM3 este mai recent decât DEX09, ci că este un dicționar ortografic normativ — în timp ce DEX este un dicționar explicativ.

Această logică mi se pare confirmată de faptul că se pare că schimbarea s → z a pornit de la DOOM2, și după a fost aplicată la celelalte dicționare academice; pe acest punct, Academia Română pare să fie coerentă (o să avem ocazia să testăm această ipoteză cu prima versiune post-DOOM3 a DEX-ului).

Dincolo de acest caz particular, cred că ar trebui precizat undeva în WP:Ortografie ce înseamnă, precis, expresia "normei Academiei Române în vigoare". Până la urmă, asta e singurul punct pentru care am avut nevoie să ghicesc un pic în raționamentul de mai sus.

O zi frumoasă, Malparti (discuție) 23 ianuarie 2024 16:33 (EET)