Discuție:Pogromul de la București

Minciuni, ca de obicei ! Demontate clar pe 450 de pagini, punct cu punct :

• Paul Goma - Săptămâna roșie - eseu - ianuarie 2007 Dan semnând de la 82.120.42.110 6 martie 2007 15:13 (EET)

Motto

“De ce s-a scris și se vorbește atât de puțin despre acțiunea românească de întrajutorare a evreilor? De ce istoria n-a fost scrisă încă așa cum arată ea?” – întreabă de câteva decenii Moshe Carmilly, fost Șef Rabin la Cluj

" Câte afirmații și pretexte nu s-au născocit pentru amortizarea ori contestarea oricărui ajutor din partea românilor și a României, dat evreilor in vremuri grele! Nu e vorba doar de un fenomen, ci chiar de un proces, adeseori precipitat, autoritar și agresiv."

Un grosolan fals istoric: "Pogromul" de la Abator

Profesorul universitar, Dir. al Abatorului, Radu Ieftimovici, spulberã legenda comunistã privitoare la "pogromul" de la Abator din Ianuarie 1941 :

"Primele mistificari privind acest subiect, apartin ziaristului sovietic Ehrenburg in 1945, (intr'o conferinta la Atheneu) , aplaudat de Ion Calugaru, Mihail Sadoveanu, C. I. Parhon, Traian Savulescu s.a., dand mana libera lui Nicolski si Draghici pentru exterminarea care a urmat. Au continuat cu acuze dl. Sandu David, presedintele uniunii Asociatiilor de Scriitori din Statul Israel, iar dintre romani: Marin Preda, Sergiu Nicolaescu s.a., au colaborat prin scenarii folclorice comuniste acuzand fara dovezi. In anul 1946, procuratura comunista se ocupa de Abator. Sunt chemati toti medicii si muncitorii angajati la abator in anul 1941. Faptele sunt intoarse pe toate fetele, se cauta neaparat vinovati sau tapi ispasitori, dar nu se gasesc si procuratura este obligata sa inchida dosarul. Dintre cei audiati, doar macelarul Horwat crede in pogrom, insa el nu era angajat al abatorului in 1941. In schimb, tinichigiul Segal, evreu, de buna tinuta morala, prezent acolo in 1941, declara ca nu a existat nici un pogrom. Cel cu declaratia falsa, macelarul, dupa cateva luni a fost numit in postul de director al abatorului. Angajatii Abatorului Bucuresti, revoltati, au semnat o nota de protest impotriva mistificarilor pe aceasta tema in ziarele comuniste. Facsimilul acestui protest a fost inaintat ziarelor "Universul" si "Dreptatea", dar nu a mai fost publicat deoarece aceste ziare au fost reduse la tacere" (Zaharia Marineasa - "Pogromul de la Abator", in "Almanahul Gazetei de Vest - 1994", pag. 144). Iata, mai jos, desmintirea angajatilor de la Abator in anul 1941:

D E S M I N T I R E
"Subsemnatii, medici veterinari si functionari ai Abatorului Capitalei, luand cunostinta de articolele publicate de ziarele "Romania Libera", "Tribuna Poporului" prin care se afirma ca in abatorul Capitalei au fost ucisi ovrei, si de campania care se duce pe aceasta tema, de natura sa discrediteze institutia si oamenii ce o servesc, dam cea mai categorica desmintire, afirmatiunilor facute si declaram pe proprie raspundere ca faptele enuntate mai sus sunt de domeniul fanteziei". Urmeaza semnaturile (în numar de 37) Facsimilul scrisorii si semnaturile (pentru cei interesati), au fost deja publicate in ziarul"Expres Magazin", Nr. 13, Aprilie 1992 (laolalta cu declaratiile prof. univ. Radu Ieftimovici), cum si in "Almanahul Gazetei de Vest - 1994) . Documentul in original: vezi arhiva ziarului "Dreptatea" .

Dacă sursa citatului e trecută la note/referințe, nu mai trebuie menționată și în cuprinsul textului. Te las pe tine să le scoți.--Alex:D|^Mesaje 18 martie 2007 19:19 (EET)

Citate truncheate, jumătăți prezentate ca întreg, cenzura surselor

Părintele Virgil Gheorghiu putea fi înșelat de aparențe. Dealtfel, sfinția sa fost urmărit toată viața de evreimea organizată, și acuzat de antisemitism. Nu se poate cita selectiv din opera sa remarcabilă, fără a se cita pentru echilibru "Ard Malurile Nistrului" în care crimele evreilor contra românilor în Basarabia sunt descrise cu ochiul reporterului din prima linie.

Tot Părintele Virgil Gheorghiu, în capodopera intitulată "Tatăl meu, preotul, care s-a urcat la cer. Amintiri dintr-o copilărie teologică", Deisis, Sibiu 2003, îngrijiri, cuvânt înainte de diac. Ioan I. Ică jr, cu grafică apoi splendidă traducere din De la 25ème heure à l'heure éternelle : d-na Maria-Cornelia Ică Jr ISBN 9739344828, pp. 150 sq. explică :

"Pentru faptul de a fi descris cum și cine ("cetățenii" "români" - evrei trădători ai neamului românesc și agenți ai puterilor străine - bolșevicii Rusiei anti-creștine - n. n.) a profanat la Chișnău capela liceului meu, unde m-am rugat în toată adolescența mea, am fost ars la foc mic, și mai sunt ars încă și astăzi..." Dan 18 martie 2007 19:13 (EET)

Doar minciunile sunt devastatoare !

Solomovici, va rog a nu se distruge documente, a se discuta în pagini de discutie înainte de a modifica articolul, apoi a folosi un alt termen în loc de devastare. Doar minciunile sunt devastatoare ! Irismeister, supraveghind de la 82.120.174.174 20 martie 2007 18:52 (EET)

D-lui contribuitor Inbar

Acordați atenție sporită limbii în care redactați aceste texte. Dacă nu puteți face față, solicitați ajutor. (Îl veți primi și din partea unor colegi care nu vă împărtășesc 100% opiniile. Altminteri solicitați sprijinul d-nilor Alex F. și Dahn, care sînt în măsură să vă adapteze proza la cerințele wiki.) Cînd aveți ezitări, cînd nu cunoașteți formele corecte ale unor cuvinte, consultați DEX-online. Atenție la locul predicatului în propoziție (pe românește topica nu e ca pe germană «predicatul pe locul 2»). Lăsați un spațiu gol («blank») între punct (sau alt semn de punctuație) și cuvîntul următor; sau cifra următoare (nu „nr.1”, ci „nr. 1”).

În texte de acest fel «și a» (de ex. "și a făcut", "și a dres") nu se prescurtează niciodată «ș-a», ci numai «și-a». Dar atenție: numai cînd «și» este pronume reflexiv (la cazul dativ); cînd este conjuncție, nu se prescurtează! (Exemple: (A) «El și-a revenit în fire.» (Aici «și» = «își»; înseamnă «lui însuși», «sieși», «to himself/herself/oneself». || (B) «El a plecat ieri și a revenit astăzi.») Atenție la literele «ă» și «â»: nu sînt identice. Oricîtă sentimente de un anumit fel aveți: nu scrieți «bandă», cînd este vorba de o ceată, de un grup de persoane. «Bandă» are sens diferit: este o organizație. O părticică din ea nu se cheamă tot «bandă». Etc. În fine, părțile de text care au fost «periate» gramatical, lexical, stilistic de cei breji la idiomatică nu le ștergeți pur și simplu înlocuindu-le cu proza care lasă de dorit. Modificați ținând cont de îmbunătățirile - măcar lexicale și gramaticale - aduse de colaboratori. Nu e doar păcat de munculița celor care și-au dat concursul, ajutîndu-vă, dar este în detrimentul proiectului plus a scopului dvs. personal. - Feri Goslar 17 mai 2008 15:24 (EEST)

Domnule Feri Goslar, vă mulțumesc pentru îmbunătățirea acestui articol, la stil și la gramatică. Am corejat vreo două puncte în care s-a schimbat înțelesul (taxe-impozite, nu mai-numai). Sunt bucuros să primesc o mână de ajutor din partea oricărui binevoitor și în special ajutorul dumitale (Nu l-am uitat pe David Șuv). Toate bune. Leonard 17 mai 2008 16:11 (EEST)

Mulțam de apreciere. Propuneri pt. pasajul despre pîngărirea la abator a unor cadavre: /1/ «bâgate în abator și înfipte în» ► «atârnate» sau «aninate în». («băgate în abator» nu e necesar: ducerea forțată a victimelor la abator ați menționat-o în propoziția anterioară.) /2/ «Capitala» nu e nevoie să aibă majusculă. /3/ «li s-au scos mațele și au fost înnodate în jurul gâtului» ► «le-au scos intestinul și l-au pus pe după gât» (sau «petrecut pe după gât»); «mațele» e cam «low» ca stil într-un text de enciclopedie. (BTW, numai să nu fie gogoriță inspirată din «Războiul de 30 de ani» din Germania sec. 17: atrocitatea era practicată de mercenarii care cutreierau statele germane de atunci tăind și spînzurînd, amănunt colportat în cronici și literatură.) - Feri Goslar 17 mai 2008 22:44 (EEST)

Mersi. Cu privire la posibilitatea că e vorba de o imitație, întrebarea e cine a făcut-o. În continuare o să adaug și un capitol cu privire la negarea măcelului și diferitele teorii legate de ea - acolo poate e locul să amintiți și punctul ăsta. Toate bune. Leonard 18 mai 2008 08:24 (EEST)

Sugestii (gramat., lex., stil), cont'd

1. 90 de evrei, torturați în centrele legionare de tortură, au fost încărcați în camioane, duși în pădurea Jilava, dezbrăcați și împușcați în cap. A doua zi, unii legionari s-au întors la fața locului pentru a aduna îmbrăcămintea celor uciși și lucrările dentare protetice. /Așa se înțelege mai bine că e vorba de coroane, punți și inlays de aur/
2. /punct după/ «rasă inferioară» /apoi frază nouă/.
3. mai multe de 20 de ► mai mult de 20 de /but better/ ► peste 20 de /sau/ ► peste douăzeci de
4. a puținelor drepturilor care mai aveau evreii - în lunile ► a puținelor drepturi pe care le mai aveau evreii. În lunile /După «evreii» punct și propoziție nouă./
5. /titlurile lucrărilor (Beniamin, Ioanid & ceilalti autori)/ <text cursiv>
6. În același timp legionarii au început cu amenzi și taxe ilegale. /this is bad Romanian/ ► "În același timp" ori "Totodată" ori "Concomitent, legionarii au început să perceapă amenzi și taxe ilegale de la evrei și s-au dedat la percheziții fără motiv (ocazii de jaf) și arestări, evacuări silite, tortură și viol". /Stilistic e mai bine la singular./
7. În ziua de 27 noiembrie 1940 ► La 27 noiembrie 1940 /"în ziua de", "la data de", "în data de" sunt formulări de prisos = superflue. Iar "pe" în loc de "la" e "colloquial", de preferat "la"/
8. La 11 ianuarie 1941 a spus Ion Antonescu: ► La 11 ianuarie 1941, Antonescu a spus: /Nu trebuie repetate mereu prenumele personajelor menționate. Strică stilul./

- Feri Goslar 19 mai 2008 16:18 (EEST)

Legionarii au continuat pe drumul lor ► Legionarii și-au continuat politica și acțiunile samavolnice.

și cu ocazia asta Hitler a insinuat că Antonescu o sî fie nevoit să ► și cu acea ocazie Hitler a insinuat că Antonescu va fi nevoit să / «asta» e în stil "colloquial" => «aceasta». Aici însă mai bine «acea». /. - Feri Goslar 19 mai 2008 16:45 (EEST)

Mulțam! Ei chiar căutau danturile de aur... Toate bune. Leonard 19 mai 2008 21:31 (EEST)

Altminteri nici nu ar avea sens. (BTW, cred că pe vremea aceea nu exista tehnica «inlays»-urilor. - Feri Goslar

Masacrul de la Abator

1.Văd că s-a discutat prin 2007 despre masacrul de la Abator unde (s-a afirmat inițial) ar fi fost omorâți niște evrei, iar mai târziu, că aceștia n-ar fi fost evrei, ci legionari (omorâți de oameni de-ai lui Antonescu). Chiar dacă nu este dovedit (încă) faptul că au fost implicați oamenii lui Antonescu, măcar pare clarificată situația că cei omorâți nu erau evrei. În această situație, n-ar fi trebuit să se facă precizarea necesară în text?

2.Primele 4 note de mai jos (care sunt de fapt, niște legături) nu sunt accesibile, nu sunt actualizate. Cred că acela care le-a menționat ar trebui să actualizeze legăturile. --Senator (discuție) 26 iunie 2011 02:31 (EEST)

La evenimentul de mai sus au participat două grupări antagoniste, una, care are toate motivele să-l estompeze, să deruteze, să oculteze cele petrecute, iar cealaltă nu a mai avut cum să relateze propria variantă din motive de deces. De pe poziția primei grupe ni se oferă mai sus intervenția:

«Un grosolan fals istoric: "Pogromul" de la Abator»: Profesorul universitar, Dir. al Abatorului, Radu Ieftimovici, spulberã legenda comunistã privitoare la "pogromul" de la Abator din Ianuarie 1941: "Primele mistificari privind acest subiect, apartin ziaristului sovietic Ehrenburg in 1945, intr'o conferinta la Atheneu -- {http://www.fgmanu.net/istorie/falsul_pogrom.htm (saitul este un blog din Extremul Orient) Falsul pogrom de la abator - explicarea falsificării - document ce trebuie cu orice chip cenzurat} -- aplaudat de Ion Calugaru, Mihail Sadoveanu, C. I. Parhon, Traian Savulescu s.a., dand mana libera lui Nicolski si Draghici pentru exterminarea care a urmat... etc., etc. Mai urmează: „Facsimilul acestui protest a fost inaintat ziarelor "Universul" si "Dreptatea", dar nu a mai fost publicat deoarece aceste ziare au fost reduse la tacere" (în 1994 ?!?) ...dar a fost publicat în "Almanahul Gazetei de Vest - 1994", pag. 144. Curat notabilitate!

Talentatul specialist în a dribla pe extreme, de la stanga (comunist și securist) la dreapta (vice-președinte al Uniunii Forțelor de Dreapta), istoricul negaționist și purificator al istoriei Alex Mihai Stoenescu ne prezintă cea mai contorsionată relatare a evenimentelor de la Abator: folosind ca sursă legitimă de informare date provenite din biroul de ștergere de urme și măsluire a istoriei din cadrul Ministerului afacerilor externe condus de Mihai Antonescu deși, ca istoric, cunoștea lipsa de valoare a acestor surse, el sugerează o complicată conspirație ungaro-germano-britanico-americano-evreiască, cu scopul de a discredita România în ochii lumii. El se bazează pe anchetele lui Mihai Antonescu conform cărora „se căutau, prin toate mijloacele, dovezi ale persecuției evreilor, că multe erau inventate, trucate sau mult exagerate și că ele erau imediat difuzate prin publicațiile germane pentru a arăta că România aplică programul nazist împotriva evreilor. Imaginile și informațiile — între care și diversiunea cu „masacrul de la Abator" — erau apoi preluate de presa britanică și americană, ilustrând aceeași temă defavorabilă României. Ancheta lui Mihai Antonescu a dus la ipoteza că întreaga acțiune este inițiată și condusă de Ungaria, cu scopul de a discredita România în ochii lumii.”(Stoenescu, Alex Mihai: Istoria loviturilor de stat din România, vol II - Eșecul democrației române, pp. 217, 412, Editura Rao Books, 2006, ISBN 973-103-015-8). Deci, sursa acestui „grosolan fals istoric” nu mai este ziaristul sovietic Ehrenburg, ci presa germană și maghiară, susținute de presa britanică și americană!

Acuma, cum prezentăm obiectiv acest eveniment? Prin ignorare? Sau prezentăm ambele, sau cele trei variante și ne spalam pe maini precum Pilat? Aveți dv. motive să contestați notabilitatea, corectitudinea surselor din articol? Dacă nu, să lăsăm articolul în pace. --Alex F. (discuție) 29 iunie 2011 14:43 (EEST)

• O scurtă excursie prin istoricul acestei pagini m-a lămurit de unde provin gogonatele absurdități din intervențiile nesemnate de mai sus (2007), ele au fost introduse de prolificul dezinformator Irismeister. --Alex F. (discuție) 1 iulie 2011 13:25 (EEST)

Tot ceea ce nu ne place sä auzim, spunem cä sunt minciuni, un politician bun spune sau promite intotdeauna lucruri pe care le ascultä cu pläcere prostimea.--Antisemitismul, nationalismul, sovinismul au fost teme care a nivelat ascensiunea politicä a unor neispräviti, care au creat iluzia norodului cä sunt mai buni mai frumosi sau mai viteji ca alte popoare-- Leopardul (discuție) 6 iulie 2014 07:13 (EEST)