Discuție:Limba valonă

	Articolul Limba valonă este un subiect de care se ocupă Proiectul Lingvistică, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre lingvistică teoretică și aplicată, fonetică, etimologie, gramatică și limbile vorbite în lume Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

(adus de la Discuție:Limba văleană)

• Întrebarea mea: transcrierea în limba română "vălean", "Namurciu", "Bărăbanţul Râmlenesc" (sic!) şi multe altele ("să-ţi baţi copiii!") corespunde unor lucrări de lingvistică şi etimologie recunoscute ştiinţific (ar trebui menţionate în bibliografie) sau este doar părerea autorului acestui articol? Nu ştiu despre ce consens este vorba, în orice caz, o limbă - respectiv limba română - nu se fabrică în laborator, fie chiar al ro.wikipediei. Am mai citit asemenea enormităţi într-o lucrare (Al Bădin: Dacii din vestul Europei), în care se susţine că, datorită asemănării fonetice cu pronunţia engleză a cuvântului "Dutch" (olandez), se poate presupune că Dacii ar fi ajuns până pe aceste meleaguri. Cam acelaşi lucru cu Valon = Văleni (obişnuiesc şi valonii=văleanii! să bea ţuică de prune ca la Vălenii de Munte? Ar fi un argument în plus). MobyDick, 30 august 2005, 11:38 (UTC)

Nu, nu, nu! Eruditia unei limbi nu se face de la "oameni de stiintä" de 2 lei gäuriti, ci de la poporul de jos. Numai asa s'a puspe picioare si limba românä. Altfel ar fi rämas tot latinä.

Cuvîntul francez "wallon" vine din germanä, de la "Wallen". Deja välenii au întemeiat anumite colonii, iar românii i-au numit väleni. Localitätile cu numele Väleni märturisesc. Iar despre istoricitatea acestora scriu mai multi autori sasi. Ioan Väleanul a fost chiar grof care a ajuns sus...

Dacä folosesti cuvinte barbare, nu înseamnä cä ai fi stiintific sau lingvist. Ca cel care cere la hotel "o cameră şofată", în loc de «încälzitä».

Cä veni vorba, välenii fac «li peket», care nu-i nici mai mult, nici mai putin, decât pälinca din Ardeal. Fac si colaci («cougnous»), si pânä prin 1850 aveau cam aceleasi traditiuni ca si românii.

Bărăbanţul e un oras întemeiat de väleni. Vine din brusselarä, de la "Barabants" (="Brabantisch" în nl). Românii de acum mai multe generatiuni i-au numit asa, de la locul lor de origine. Cel putin de ei sä nu ne batem joc, cä oricum tot asta facem de multä vreme.

Cât de cuvinte noi, limba evolueazä. A evolua nu înseamnä deapärat a scormoni în toate gunoaiele americane si francofile, si a lua cuvinte ca pe pepenele necopt. Sä luäm pildä de la paşoptisti: ei au pus pe picioare cuvinte de felul: «a distruge», apoi au venit barbarofonii si au inventat «a construi» (în loc de «a construge»). A venit scoala ardeleanä cu verbul «a corege», iar barbarofilii au inventat «a corecta».

Aceeasi poveste ca si Ţările de Jos si "Olanda".

Cât de "Dutch", asta vine dintr'o confuziune. Cuvîntul ar fi trebuit sä desemneze nemtii. Dar cine stie ce si cum, ce legäturä ar putea avea unii cu altii? Cel putin Dr Badea Cireşanu în "Tezaurul liturgic" face si el asemänäri se felul ästa.

Lucräri recunoscute stiintific... Tocmai de asta-i excelentä Wikipedia, cä oameni "de jos" care n'au publicat prea mult si n'au doctorate în domeniu, pot spune mai mult decât doctoranzii cu pile sau interese. În tot cazul, cred cä un om ce vorbeste väleana în vieata de toate zilele are cu un cuvînt mai mult de spus, în domeniul limbii välene, decât oricare lingvist bucurestean care n'ar fi fäcut, decât sä citeascä ce au scris altii. Waelsch 30 august 2005 12:59 (UTC)

• Meinetwegen. Fiecare cu păsărica lui! MobyDick, 30 august 2005, 15:09 (UTC)

(Fără titlu)

Bun. Ar mai fi nevoie de referinţe din care să rezulte că limba valonă se mai numeşte şi limba văleană. Dacă referinţele nu sînt suficient de noi va trebui să începem articolul cu:

Limba valonă (în trecut limba văleană) este...

În plus avem nevoie de referinţe privind afirmaţiile de la "Raport român - valon" şi de la "Exemple". Apropo, DEX-ul spune că huilă vine din franţuzescul houille. --AdiJapan ☎ 11 decembrie 2005 05:25 (EET)

Încä nu am avut destulä vreme, ca sä vijgälesc în biblioteca de stiinte umane, departamentul romanisticä si germanisticä, pt a veni cu argumentärile bibliografice. Atâta îmi aduc aminte, Henri Mühler, dar trebe sä räsfoiesc. De aceea prefer sä läsäm incomplet, înainte de a se pripi.

Referintele de care zici, am dat destule referinte. Cuvîntul houille, toti filologii o spun, vine din väleanä. Între altele, vedeti http://moti.walon.org/dicc_esplicantH.html#HO

Citez: «Etimolgie: välean "hougne" (pentru cä se punea în desagi lungi), "hoye" e o sorwalonde cu pronuntie variabilä O/OU. Cuvîntul a intrat în francezä.» Explic: hougne înseamnä cumpänä din aia de pus pe grumaz, la capetele cäreia se pun gâleti sau saci. Ca sä se pronunte "i semivocalic", a fost trecut în francezä cu "-ill", si asa a trecut în românä.

Încä o idee. Unele dintre cuvintele pe cari le-am pus în tabel se aflä în motî. Pe pildä,

• pt «plop», vezi http://wa.wikipedia.org/wiki/Motî:plope
• pt «faşă», vezi http://wa.wikipedia.org/wiki/Motî:faxhe

etc. Cuvintele, nu le-am luat aiurea, cäci väleana-i o limbä de toate zilele pt mine: on lingaedje po viker avou, si nu o limbä despre care as scrie. - Waelsch 12 decembrie 2005 11:05 (EET)

Deja o scurtä aluzie (dar vin cu argumente mai încolo): http://mek.oszk.hu/02100/02113/html/63.html#page206 Välenii sunt descendentii lui Ioan Väleanul, venit probabil din Barabant. - Waelsch 12 decembrie 2005 11:40 (EET)

Limbile reţiene, relaţia lingvistică română - valonă

Nu înţeleg ce caută limbile reţiene în articolul ăsta. Conform sitului Ethnologue limba valonă face parte din altă familie de limbi, langues d'oïl, împreună cu franceza. În grupa de limbi reţiene figurează doar friuliana, ladina şi romanşa. Iar afirmaţia că limba română ar face parte din limbile reţiene este de-a dreptul aberantă, acele limbi aparţin ramurii vestice a limbilor romanice, în timp ce româna e chiar miezul limbilor romanice estice. Este semnificativ faptul că termenul "reţian" nici nu apare în DEX.

În altă ordine de idei, dacă nu există referinţe pentru afirmaţia aceasta va trebui s-o scoatem, iar dacă există va trebui să punem ambele teorii.

În legătură cu relaţia dintre română şi valonă cred că am aşteptat suficient referinţele. Deocamdată am pus din nou eticheta de cercetare originală. Dacă nu apar referinţele scot în întregime paragrafele în cauză. Waelsch, trebuie să recunoşti că am fost exagerat de indulgent. — AdiJapan ☎ 27 ianuarie 2006 06:12 (EET)

Limbă sau dialect?

"Uneori, în mod eronat, valona este considerată un dialect francez" De ce eronat? Ne plîngem că alţii declară moldoveneasca limbă diferită de cea română, dar acceptăm toate separatismele lingvistice ale altora, chiar dacă sînt promovate de minorităţi mărunte. Propun schimbarea titlului articolului în "Dialectul valon".--MariusM 26 august 2006 12:15 (EEST)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• IE expansion.png

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 5 septembrie 2020 20:56 (EEST)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• IE expansion.png

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 24 aprilie 2021 16:47 (EEST)