Discuție:Antihrist

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 12 ani de Tgeorgescu în subiectul Nietzsche

Acuratețe[modificare sursă]

(adus de la Discuție:Antichrist)

Definire noțiunii de „Antichrist”, respectiv expunerea de fond din textul articolului nu sunt suficient de explicitate.--ZOLTAN (discuție) 12 noiembrie 2008 18:21 (EET)Răspunde

Articolul e incomplet inca, si voi incerca sa aduc imbunatatiri astfel incat sa se integreze in standardele Wikipedia. Multumesc pentru remarca. --Lucian Aldea (discuție) 13 noiembrie 2008 08:38 (EET)Răspunde

Numele articolului este eronat. Antichrist este grafia engleză. Cea română apare în DEX:
anticríst s.m. – Nume dat de creștini principiului răului, Satanei și ereticilor. – Var. antihrist, din ngr. ἀντίχριστος.
deci, fără h, sau dacă există h, fără c. --Miehs (discuție) 13 noiembrie 2008 10:37 (EET)Răspunde

Multumesc pentru indicatii, am nevoie de ajutor. As vrea sa precizez că litera χ din greaca, indiferent ca noua sau veche, se transliterează corect cu ch, de aceea am considerat forma actuala Antichrist si nu Antihrist sau Anticrist. Am si referinte pentru aceasta. Revin mai taryiu.--Lucian Aldea (discuție) 13 noiembrie 2008 10:48 (EET)Răspunde

Imi dau seama ca ai dreptate. Am operat modificările în prima parte a articolului, urmează și in rest. Multumesc pentru observatie. Transliterarea corecta nu este Antichrist cum am scris, ci antichristos--Lucian Aldea (discuție) 13 noiembrie 2008 21:16 (EET)Răspunde

Nietzsche[modificare sursă]

Preluând modelul grec, sau ceea ce crede el că este acest model, Nietzsche a creat pentru cultura germană, deturnând un nume sacru al altei culturi, “monstrul” dionysic Zaratustra - proslavire a supraomului, acel supraom exagerat chiar și în comparație cu supraomul lui Daumer pe care Nietzsche îl considera totuși “prea creștin”!

Deși Nietzsche a fost, pe față, adversar al lui Schopenhauer - cel care definise lumea ca “voință”, voința fără scop, în realitate a impins la extrem tocmai concepțiile psihologist-pesimiste ale acestuia, iar conceptul “voința de putere” ilustrează tocmai acest lucru.
Despre creștinism, Nietzsche afirmă că acesta ar fi, în umilința sa, încercarea sclavilor de a-și impune valorile, impotriva celor tari, împotriva celor “apți”.
Sunt motive evidente care pot încrimina la Nietzsche, (și la Daumer sau Schopenhauer) un mod de gândire care poate fi socotit demonic, nu neaparat în sensul comun, peiorativ, ci în cel gothean, eufemistic, din moment ce la rândul său încriminează creștinismul - unul din marile modele ale moralei naturale.
# Contemporanii care, și acum la început de mileniu, iau ca model de gândire pe cel al lui Nietzsche, în cazul unui cât de neînsemnat reproș, contraatacă cu ideea că Nietzsche nu este înțeles și că filosofia sa a fost deturnată(este încriminată, poate pe drept, chiar și sora acestuia). Realitatea este însă aceea că nu este cazul să fie apărată o cauză pierdută; oricine, inclusiv Nietzsche, este liber să aibă opinii, în speță despre creștinism, însă acest lucru nu trebuie să îmbrace haina injuriei.
Numai cine nu a citit “Anticristul”, sau a citit și se face că a uitat, mai poate afirma că Nietzsche ar putea avea circumstanțe atenuante. Amintita lucrare conține 62 eseuri pe aceeași temă – toate, injurii triviale la adresa creștinismului, proferate de o minte rătăcită. Scuza că această lucrare ar fi fost scrisă într-o perioadă de rătăcire mintală, nu este valabilă, deoarece toate aceste idei sunt și în celelalte lucrări ale sale, deci originea lor este viscerală și nu există nici-un semn că anterior, autorul ar fi fost mai sănătos mintal.
În ipoteza că Nietzsche “știe el, ce nu știu ceilalți”, și anume că Iisus, Apostolul Pavel și toată ierarhia creștină se bazează în mod interesat pe neadevăr și minciună, cum s-ar putea justifica aruncarea aceleiași anateme și asupra lui Platon, și asupra lui Kant (ce urmărea Kant prin prezumtiva sa corupție intelectuală), și ce filosof mai rămâne în afară de Nietzsche?
De acest “ochi al lui Argus” care este Nietzsche, nu scapă nici Moise, Iisus și Mahomed, mincinoși și corupți dimpreună cu doctrinele mozaică, creștină, respectiv islamică. Singurul model moral valabil rămâne cel numit “Legile lui Manu”(!); Manu fiind acel prezumtiv, prim om, care ar fi dat omenirii primul cod de legi sociale și religioase ce consfințește împărțirea pe caste (este clar de unde i-a venit lui Nietzsche ideea superiorității acelor populații hiperboreene). Păcat că Nietzsche nu a apucat “fericirea” pe care o rezervă numeroasele “meditații” orientale cu care s-a “procopsit” societatea contemporană, dornică de “înalte trăiri spirituale “ păgâne și de ”integrare în absolut”.#
(Fragment din eseul "Nietzsche și morala naturală" cuprins în lucrarea originală "Modelarea raționalității fizice și metafizice" a autorului acestui pasaj.) Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Prof.Gh.C.Dinulescu-Campina (discuție • contribuții).
Chestia cu lipsa de injurii ar fi trebuit să v-o fi însușit, din moment ce una ziceți și alta faceți. Filosofia lui Nietzsche poate fi evaluată în mod civilizat, nu acuzată de boală mintală. Nietzsche a fost un mare filosof, indiferent dacă sunteți sau nu de acord cu el. El nu poate lipsi din nicio istorie a filosofiei. Nu se poate înțelege nici gândirea lui Heidegger nici cea postmodernă fără a recunoaște contribuția lui Nietzsche. La maturitate nu a fost nici rasist, nici antisemit și cu atât mai puțin un adept al spiritualității orientale.
Niște lingviști francezi de acum câteva veacuri au propus următoarea definiție a racului: „mic pește roșu care merge de-a-ndaratelea”. Au întrebat un naturalist dacă definiția e corectă, iar el le-a răspuns: „Racul nu e pește, nu e roșu și nu merge de-a-ndaratelea. Cu aceste mici excepții, definiția dumneavoastră este corectă.” Asta se aplică și la fragmentul de mai sus. Tgeorgescu (discuție) 21 iulie 2011 13:32 (EEST)Răspunde
Pe urmă, ați folosit un ad hominem împotriva unui filosof. Cred că vă dați seama și singur, dacă tot discutați filosofie, că un ad hominem nu prinde decât la prostime. N-are ce căuta într-o enciclopedie. Tgeorgescu (discuție) 8 august 2011 13:20 (EEST)Răspunde

Windows 96[modificare sursă]

Windows 96? Există așa ceva? Tgeorgescu (discuție) 6 septembrie 2010 01:26 (EEST)Răspunde

DER-ul[modificare sursă]

Chestia cu perspectiva materialist-dialectică a DER-ului e o prostie, din moment ce DEX'98 păstrează definiția. Sursa: http://dexonline.ro/definitie/antihrist Tgeorgescu (discuție) 6 septembrie 2010 01:37 (EEST)Răspunde

Windows 96[modificare sursă]

Go and Gooogle it! 86.127.164.1 (discuție) 19 septembrie 2010 21:59 (EEST)Răspunde

Face Microsoft jocuri de cuvinte satanice cu nume de produse care nici măcar nu au fost și nu vor fi scoase pe piață? Ridicol! Tgeorgescu (discuție) 19 septembrie 2010 23:02 (EEST)Răspunde

DER-ul[modificare sursă]

Nazbatie este credinta ca autorii DEX98 au facut vreun studiu in ce priveste uzanta termenului Antihrist. Definitia din DEX98/DER este limitata de aceeasi carapace atee. 86.127.164.1 (discuție) 19 septembrie 2010 22:12 (EEST)Răspunde

Ceva surse de încredere care afirmă asta? Tgeorgescu (discuție) 19 septembrie 2010 22:58 (EEST)Răspunde