Daosdava
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Daosdava, "Cetatea lupilor", a fost probabil capitala geţilor pe vremea lui Dromihete.
Vestigiile acestui oraş neobişnuit de mare, întins pe 140 coline, au fost descoperite în Sveštari în apropiere de Isperich (regiunea Razgrad în Bulgaria). Săpăturile arheologice în incinta sa au scos la lumina zilei atât monumente megalitice cât şi vestigiile unei aşezări iniţial deschise, care a fost apoi fortificată şi a cunoscut perioade de înflorire în a doua jumătate a mileniului I î.Hr. şi în decursul secolelor IV şi III î.Hr., pe vremea cănd era probabil capitala statului get, numindu-se Daosdava ("daòi" este denumirea de origine traco-frigiană pentru "lupi").
Celebre sunt picturile murale şi reliefurile celor zece cariatide care împodobesc un mormânt din incinta metropolei, consacrate înfăţişării celor zece trepte ale drumului spre nemurire (vezi formele tracice ale orfismului). Acest mormânt este impresionant şi prin dimensiuni: cripta are o înălţime de 4,45 m şi o lungime de 3,92 m. Cariatidele sunt, conform orfismului tracic, organizate într-un grup de patru, care "susţine" arhitrava, şi două grupuri de câte trei, care împodobesc laturile încăperii. Picturile, rămase neterminate, o înfăţişează pe Zeiţa Mamă, asistată de patru purtătoare de daruri şi cununi, învestind pe cavalerul-rege trac cu puterea asupra lumii. Acest monument a fost inclus în 1985 în lista de locuri din patrimoniul mondial a UNESCO.
În necropolele din Daosdava s-au găsit numeroase morminte de câini, respectiv lupi, ceea ce ar explica numele metropolei cu o venerare sau cel puţin cu un anumit rol al acestor animale în riturile daco-geţilor. Lupul era probabil animalul sacrificat în celebrările hierogamiei, reprezentându-l pe Helios-Apollo.
[modifică] Bibliografie
- Alexander Fol, M. Čičikova, T. Ivanov, T. Teofilov: The Thracian Tomb near the Village of Sveshtari, Sofia 1986.
- Alexander Fol: Die thrakische Orphik oder Zwei Wege zur Unsterblichkeit, în: Die Thraker. Das goldene Reich des Orpheus, Ausstellung 23. Juli bis 28. November 2004, Kunst- und Ausstellungshalle der Bundesrepublik Deutschland. Zabern, Mainz 2004, p. 177-186, despre Daosdava p. 183.
