Daltonism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Daltonismul, denumit științific cecitate cromatică, este o stare patologică, o tulburare a vederii cromatice, constând în incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales roșul de verde), deoarece fie receptorul responsabil pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea roșie nu funcționează deloc și astfel persoanele văd în negru sau gri.

Planşă ishihara cu cifra 2

Context medical[modificare | modificare sursă]

Cecitatea pentru roșu se numește protanopie iar cecitatea pentru verde deuteranopie. Aceste forme de cecitate exprimă faptul că persoanele respective confundă roșul cu verdele și chiar cu alte culori de aceeași strălucire sau saturație cum ar fi albastrul sau cenușiul. Pentru investigarea tulburărilor cromatice se folosesc planșe pseudoizocromatice stilling, ishihara sau atlasul polack. Aceste probe sunt alcătuite din planșe pe care sunt prezentate prin cerculețe de mărimi, culori și nuanțe diferite cifre, litere sau figuri. I se prezintă subiectului pe rând aceste planșe și i se cere să identifice cifra, litera sau semnul imprimat. Aceste planșe sunt astfel realizate încât ochiul normal le poate citi clar, în timp ce persoanele care suferă de cecitate cromatică identifică cifrele, literele sau semnele cu greutate, incorect sau deloc (Al. Roșca, 1971 [1]).

Daltonismul este o boală congenitală cauzată de o defecțiune a retinei sau a unei porțiuni din nervul optic. Deși boala este moștenită pe linie maternă, de daltonism suferă în special bărbații. [2]

Context social[modificare | modificare sursă]

8% dintre bărbați și 0,5% dintre femei suferă de daltonism. Mai mult de 150 de ocupații profesionale (ex. pilot de avion, giuvaergiu, căpitan de vapor, ofițer de poliție, conducător de tren) nu sunt permise daltoniștilor și practic în toate domeniile vieții aceștia se pot găsi în situații defavorabile lor.

Daltonism și discromatopsie[modificare | modificare sursă]

Trebuie totuși să facem diferența dintre cuvintele daltonism și discromatopsie, conceptul din urmă fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului său mai științific. Diferența constă în faptul că în cazul persoanelor discromatopsice toți receptorii cromatici sunt funcționali, în timp ce în cazul daltonismului receptorul responsabil pentru culoarea verde sau cea roșie nu funcționează deloc.

Corecturi posibile[modificare | modificare sursă]

Daltonismul poate fi corijat, folosind o lentilă acoperită cu un strat specific. Acest strat a fost proiectat inițial așa încât să schimbe spectrul luminii care îl traversează în așa fel ca acesta să stârnească un stimul în persoana discromatopsică asemănător celui din persoana cu vedere cromatică sănătoasă. La proiectarea stratului trebuie să se aibă în vedere ca acesta să-și exercite efectul pe lungimile de undă medie (roșie-verde), în timp ce pe lungimile de undă scurtă (albastră) efectul său să fie cât mai redus. Folosind lentilele de corecție, daltoniștii pot să perceapă și nuanțele cromatice pe care anterior nu le puteau observa. În 80% din cazuri daltonismul se poate corija în totalitate. [3]

Cazul conducătorilor auto (Moldova)[modificare | modificare sursă]

Deși opinia oftalmologilor e ca discromatopsia parțială (confundarea nuanțelor) nu afectează șofajul amator, românii care suferă de această afecțiune de vedere este posibil să nu obțină niciodată carnet de șofer.

Începând cu „ORDINUL NR. 350 DIN 12.04.2003 AL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII ȘI FAMILIEI” [4], discromatopsia nu mai este (conform prevederilor anterioare era) considerată motiv de respingere în cazul examenului medical pentru obținerea permisului de conducere auto grupa A (conducători amatori). Totuși, datorită unei prevederi ambigue din ordin („5.3 ...De asemenea, permisul de conducere auto nu se va elibera sau nu se va reînnoi persoanelor care suferă de orice afecțiune oftalmologică care compromite siguranța condusului....”), medicii oftalmologi autorizați cu examinarea medicală pot decide (și în marea majoritate o fac) respingerea oricărui candidat afectat de discromatopsie. Această situație este unică în Uniunea Europeană (la nivel mondial sunt foarte puține țări care nu permit discromatopilor să fie șoferi amatori) și conduce uneori la corupție.