Cymbalaria muralis
| Cymbalaria muralis | |
_Cymbalaria_muralis.jpg) | |
| Clasificare științifică | |
|---|---|
| Supradomeniu | Biota |
| Supraregn | Eukaryota |
| Regn | Plantae |
| Subregn | Viridiplantae |
| Infraregn | Streptophyta |
| Diviziune | Tracheophyta |
| Subdiviziune | Spermatophytes |
| Ordin | Lamiales |
| Familie | Plantaginaceae |
| Gen | Cymbalaria |
| Nume binomial | |
| Cymbalaria muralis | |
| G.Gaertn., B.Mey., Scherb., 1800 | |
 | |
| Areal de răspândire | |
| Sinonime | |
| Antirrhinum cymbalaria L., 1753 | |
Modifică date / text  | |
_Cymbalaria_muralis_-_flower.jpg)
Cymbalaria muralis este o plantă cu flori nativă Europei mediteraneene și naturalizată pe scară largă în alte părți.
Descriere și habitat[modificare | modificare sursă]
Se răspândește rapid, crește până la 5 cm înălțime, de obicei în crevase pe stânci și ziduri și de-a lungul potecilor. Frunzele sunt veșnic verzi, rotunjite, în formă de inimă, de 2,5-5 cm lungime și lățime, cu 3-7 lobi, alternative pe tulpini subțiri. Florile sunt foarte mici, dar distincte, asemănătoare ca formă cu cele de gura-leului[1]. Perioada de înflorire durează din mai până în septembrie.
Reproducere[modificare | modificare sursă]
Această plantă are un mod neobișnuit de propagare. Pedunculul este inițial pozitiv fototropic și se mută spre lumină. După fertilizare, acesta devine negativ fototropic și se mută departe de lumină. Acest lucru face ca semințele să fie împinse în crăpăturile întunecate din pereți de piatră, unde șansele de germinare sunt mai mari[2].
Răspândire[modificare | modificare sursă]
Cymbalaria muralis este originară din sudul și sud-vestul Europei, Alpii de Sud, estul fostei Iugoslavii, sudul Italiei și Sicilia[3][4]. S-a răspândit în întreaga lume ca plantă invazivă, inclusiv în Statele Unite[5], Insulele Britanice[6], Australia[7][8][9] și Noua Zeelandă[9][10].
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ David S. MacKenzie (). Perennial Ground Covers. Timber Press. p. 121. ISBN 978-0-88192-557-9.
- ^ James Watnell Hart (). Plant Tropisms and other Growth Movements. Springer. p. 101. ISBN 978-0-412-53080-7.
- ^ Mariola Truchan; Zbigniew Sobisz (). „Distribution of Cymbalaria muralis P. Gaertn., B. Mey. & Scherz. in the central part of Polish Pomerania”. Biodiversity Research and Conservation. 1–2: 98–101. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Ewa Szczęśniak; Krzysztof Świerkosz (). „Cymbalaria muralis P. Gaertn., B. Mey. & Schreb. and Cymbalarietum muralis Görs 1966 in Lower Silesia – expansion or regression?”. În A. Zając; M. Zając; B. Zemanek. Phytogeographical Problems of Synanthropic Plants. Jagiellonian University. pp. 185–193. ISBN 8391516148.
- ^ „Cymbalaria muralis”. USDA Plants Profile. United States Department of Agriculture. Accesat în .
- ^ A. R. Clapham; T. G. Tutin; E. F. Warburg (). Excursion Flora of the British Isles. Cambridge University Press. ISBN 0-521-04656-4.
- ^ Florabase: „Cymbalaria muralis”. Accessed 5 April 2018.
- ^ Barker, R.W. „Cymbalaria muralis”. National Herbarium of NSW, Royal Botanic Garden, Sydney, Australia. Accessed 5 April 2018.
- ^ a b Australia's Virtual Herbarium: „Cymbalaria muralis”. Accessed 5 April 2018.
- ^ Webb, C.J., Sykes, W.R., Garnock-Jones, P.J. 1988. „NZ Flora: Cymbalaria muralis”. Flora of New Zealand Volume IV Naturalised Pteridophytes, Gymnosperms, Dicotyledons, Botany Division, DSIR, Christchurch. Accessed 5 April 2018.