Cuirasatul japonez Kongo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cuirasatul japonez Kongō
Kongō în Primul Război Mondial


Tip Cuirasat
Clasa Kongō
Lansat la apă 18 mai 1912
Firma producătoare
' {{{descrie5A}}}
' {{{descrie5B}}}
' {{{descrie5C}}}
' {{{descrie5D}}}
Echipaj 1360 persoane
Lungime 222 m
Lățime 31 m
Tonaj -
' {{{descrie9A}}}
' {{{descrie9B}}}
' {{{descrie9C}}}
Deplasament 37 187 t
Propulsie Turbine cu aburi
Putere motor 80 000 CP (60MW)
Capacitate rezervor
Viteză 30 noduri (56 km/h)
' {{{descrie15A}}}
' {{{descrie15B}}}
' {{{descrie15C}}}
Capacitate de transport
' {{{descrie17}}}
' {{{descrie18}}}
Soartă scufundat de un submarin
în strâmtoarea Formosa
la 21 noiembrie 1944
' {{{descrie19A}}}
' {{{descrie19B}}}
' {{{descrie19C}}}
' {{{descrie20}}}
' {{{descrie21}}}
' {{{descrie22}}}
' {{{descrie23}}}
' {{{descrie23A}}}
' {{{descrie23B}}}
' {{{descrie23C}}}

Kongō (金剛/Indestructibilul) a fost un cuirasat al Marinei Imperiale Japoneze, prima navă din clasa sa. La data construirii sale, a fost una din cele mai înarmate nave din lume. A fost construit de Vickers Shipbuilding Company de către inginerul George Thurston și a fost lansat la apă în Marea Britanie în anul 1911.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Armament:

  • 8 tunuri 356 mm
  • 16 tunuri de 152 mm
  • 8 tunuri de 76 mm
  • 122 autotunuri antiaeriene de 25mm
  • 8 tuburi lansatoare de torpilă

Blindaj:

  • punte: 58-38 mm, mai târziu 101 mm
  • centură: 200-280mm

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1929 cuirasatul Kongō a fost reconstruit ca și cuirasat, primind blindaj suplimentar și propulsie mai puternică.

În 1935 suprastructura sa a fost complet reconstruită, viteza mărită și a fost echipat cu catapulte de lansare pentru hidroavioane. Kongō a fost reclasificat ca și cuirasat rapid și trimis să însoțească flota de portavioane în continuă creștere a Japoniei.

Kongō a participat în mai multe acțiuni militare:

Kongō cu dotările din 1944

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Boyle, David (1998). World War II in Photographs. London. Rebo Productions. ISBN 1-84053-089-8
  • Gardiner, Robert; Gray, Randal, eds (1984). Conway's All the World's Fighting Ships: 1906–1921. Annapolis: Naval Institute Press. ISBN 0870219073 
  • Jackson, Robert (2000). The World's Great Battleships. Dallas: Brown Books. ISBN 1-89788-460-5
  • Jackson, Robert (editor) (2008). 101 Great Warships. London: Amber Books. ISBN 978-1-905704-72-9
  • McCurtie, Francis (1989) [1945]. Jane's Fighting Ships of World War II. London: Bracken Books. ISBN 1-85170-194-X
  • McLaughlin, Stephen (2003). Russian & Soviet Battleships. Annapolis, Maryland: Naval Institute Press. ISBN 1-55750-481-4 
  • Schom, Alan (2004). The Eagle and the Rising Sun; The Japanese-American War, 1941–1943. New York: Norton & Company. ISBN 0393326284
  • Steinberg, Rafael (1980) Return to the Philippines. New York: Time-Life Books Inc. ISBN 0-80942-516-5
  • Stille, Cdr Mark (2008). Imperial Japanese Navy Battleship 1941–1945. Oxford: Osprey Publishing. ISBN 978-1-84603-280-6
  • Swanston, Alexander & Swanston, Malcom (2007). The Historical Atlas of World War II. London: Cartographica Press Ltd. ISBN 0-7858-2200-3
  • Wheeler, Keith (1980). War Under the Pacific. New York: Time-Life Books. ISBN 0809433761 
  • Willmott, H.P. & Keegan, John [1999] (2002). The Second World War in the Far East. Smithsonian Books. ISBN 1588341925