Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor (CNIC) este o structură din cadrul Serviciului Român de Informații care are rolul de a obține, prelucra și stoca informații din domeniul securității naționale. CNIC a fost înființat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr.0068 din 17 iulie 2002 [1] [2].

Istoric[modificare | modificare sursă]

Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor a fost creat în 2002 print-o hotărâre secretă a CSAT. Centrul a fost menționat pentru prima dată în mod public într-un raport de activitate al SRI pentru anul 2007 [3]. În timp ce într-un act normativ CNIC a fost menționat pentru prima dată abia în anul 2016, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 [1].

În 2016, ca urmare a unei decizii CCR privind neconstituționalitatea unei prevederi de procedură penală, Guvernul Cioloș a adoptat o ordonanță de urgență, așa-numita "Ordonața Prună", ce a modificat, printre altele, Codul de procedură penală în materia mandatelor de supraveghere tehnică [4]. Astfel, SRI a devenit "prin excepție" - "organ de cercetare penală specială", pe infracțiunile din Codul Penal ce țin de securitatea națională și terorism [5]. Aceeași ordonanță a modificat și legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI astfel încât pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, CNIC era desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale [6].

În urma unor verificări efectuate în 2019, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care avea rol de a efectua controlulul judecătoresc asupra centrului, a concuzionat că prin această structură, SRI asigură procurorilor de la Parchetul General, DNA și DIICOT accesul independent la sistemele tehnice prin care se realizează interceptările comunicațiilor în cursul urmăririi penale [7].

Proiectul de lege privind OUG 6/2016 a fost adoptat de Camera Deputaților pe 16 noiembrie 2021 [8] [9], după ce trecuse tacit prin Senat pe 9 mai 2016 [10]. În noiembrie 2021 au fost făcute trei sesizări la CCR privind neconstituționalitatea legii adoptate. Sesizările au fost formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de 51 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, precum și de deputați neafiliați și un deputat al Grupului Minorităților Naționale [11] [12]. Decizia CCR a fost adoptată în februarie 2022.

Decizia 51/2016[modificare | modificare sursă]

În 2016, CCR a decis cu majoritate de voturi că dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale [13]. Mai exact, CCR a decis că SRI nu mai poate face interceptări în dosarele penale, întrucât sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituțională [14] [15].

Decizia 55/2020[modificare | modificare sursă]

În urma unei sesizări venite de la președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, CCR a stabilit că interceptările SRI, pe mandate de securitate națională, nu mai pot fi folosite ca mijloace de probe într-un dosar penal. Înregistrările obținute în baza unui mandat de securitate națională sunt obținute în afara procesului penal. Pentru că în acel moment nu existau proceduri de verificare a legalității informațiilor obținute pe mandate de securitate națională, CCR a decis că acestea nu pot fi folosite ca probe in dosarele penale [16] [17].

În decembrie 2022, prin propunerea de modificare a Codului de procedură penală se reintroduce posibilitatea ca înregistrările făcute de SRI pe mandate de securitate națională să poată fi folosite ca probe în procesele penale, inclusiv cele de corupție. Proiectul eleborat de ministrul Justiției încearcă să pună legea în acord cu decizia CCR din 2020 [18] [19].

Decizia 55/2022[modificare | modificare sursă]

Pe 16 februarie 2022, CCR a confirmat că unele părți ale Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2016 sunt neconstituționale [12]. Relevant în ceea ce privește interceptările efectuate de CNIC este art.IV pct.1 fraza a treia. Două luni mai târziu, în aprilie, a fost făcută publică și motivarea Curții [1]. Motivarea CCR din decizia 55/2022 relevă că Centru Național de Interceptare a Comunicațiilor funcționează cu încălcarea Constituției, fiind înființat prin hotărâre CSAT, care nu are putere de lege [20]. În decizia CCR se precizează urmatoarele:

Curtea apreciază că în domeniul supravegherii tehnice, reglementat de Codul de procedură penală, simpla indicare a unei structuri/entități/instituții menită să pună în executare mandatele emise, fără consacrarea sa legală, încalcă principiul legalității, deoarece este fundamental ca înființarea, organizarea și funcționarea instituțiilor sau a altor structuri organizatorice să se realizeze potrivit cadrului constituțional conferit de Legea fundamentală. Intenția legiuitorului de a reglementa o asemenea entitate necesită identificarea arhitecturii interne și configurarea fizionomiei sale juridice prin intermediul unui act normativ de nivelul legii, simpla nominalizare a acesteia, fie ea și expresă, nu complinește lipsa unei reglementări de nivelul legii care să cuprindă elementele de bază care definesc natura juridică a acesteia/acestuia, atribuțiile sale generale și specifice, modalitatea de organizare, dispoziții referitoare la personal, actele emise (dacă este cazul), modalitatea de control/verificare/auditare și efectele produse de aceasta etc [1]

Conform judecătorului CCR, Daniel Morar, centrul nu funcționează în baza unei legi, ci în baza unei hotărâri secrete a CSAT. Practic centrul funcționează în baza unui act administrativ. Hotărârea în baza căruia centrul a fost creat precizează că domeniul de activitate este cel al siguranței naționale. Cum centrul nu a fost creat în urma unei legi și nu are ca domeniu de activitate domeniul juridic, acesta nu se poate pronunța în dosarele penale. Punerea în executare a unor mandate în dosarele penale ține de domeniul judiciar, nu de cel al siguranței naționale [21].

După decizia CCR, Ministerul Justiției a precizat că decizia vizează doar anumite paragrafe din lege, în timp ce altele, care ar permite continuarea activității CNIC, au fost declarate constituționale [2]. În ceea ce privește interceptările, CNIC are în continuare obligația legală de asigura accesul la sistemele tehnice organelor de urmărire penală.

MJ a precizat următoarele [22]:

CNCI are în continuare obligația legală ca, și după publicarea Deciziei nr. 55/2022, să asigure, la cererea organelor de urmărire penală, accesul nemijlocit și independent al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală.

Prin decizia Curții a fost declarat neconsituțional art.IV pct.1 fraza a treia, care se refera la controlul judecătoresc efectuat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a unui judecători desemnat de acesta [12] [23] [22].

Interceptări[modificare | modificare sursă]

În calitate de autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, SRI, prin intermediul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor (CNIC), asigură punerea în aplicare cu operativitate a actelor de autorizare a interceptării comunicațiilor [24]. În rapoartele de activitate ale instutuției se poate observa o creștere actelor de autorizare de la aproximativ 10.000 în 2007 la peste 50.000 în 2015. Numarul interceptărilor și al actelor de autorizare a scăzut brusc, cu 75% în 2016 și 78% în 2017, ca efect al deciziei CCR nr. 51/2016 [25] [26].

Evoluția actelor de autorizare a interceptării comunicațiilor (*aproximativ)
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
10.272 15.170 22.176 30.624 35.678 36.085 38.884 44.759 51.248 12.992 2.800* 2.130*
+48% +46% +38% +17% +1% +8% +15% +14% -75% -78% -24%

Control judecătoresc și parlamentar[modificare | modificare sursă]

În anul 2016, în urma adoptării ordonanței 6/2016, prin modificarea Legii nr. 304/2004 s-a introdus controlul judecătoresc, prin președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a unui judecători desemnat de acesta, care urma să verifice modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală [27]. În urma deciziei 55/2022, CCR a decis că președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a României nu mai poate verifica activitatea Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor [5].

Judecătorul CCR, Daniel Morar susținea în 2022 că judecătorii nu pot controla unități militare care funcționează pe hotărâri secrete și nu au delimitate atribuțiile și competențele. Acesta a mai susținut de asemenea că magistrații nu pot efectua un control asupra instutiției respective fără cunoașterea structurii dată de către lege, nu prin hotărâri secrete și clasificate [28].

Vezi și:[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „DECIZIA nr.55 din 16 februarie 2022” (PDF). ccr.ro. 
  2. ^ a b „EXCLUSIV: SRI devine autoritatea națională în domeniul interceptării comunicațiilor / Centrul Naţional pentru Interceptarea Comunicaţiilor va funcționa în cadrul SRI - proiect de lege”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  3. ^ „Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor functioneaza in cadrul SRI cel putin din anul 2007”. economie.hotnews.ro. Accesat în . 
  4. ^ Popa, Vasile (), „NOTIUNI SI PRINCIPII CONSACRATE PROBELOR IN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ AL ROMÂNIEI”, InterConf, pp. 296–301, doi:10.51582/interconf.7-8.12.2021.033, ISSN 2709-4685, accesat în  
  5. ^ a b „"Ordonanţa interceptărilor", declarată parţial neconstituţională de CCR | SRI, interzis în activitatea de urmărire penală” (în Romanian). www.antena3.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Comunicat de presă - ședință de guvern - Măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal”. Guvernul României. Accesat în . 
  7. ^ Intelligence, Financial (). „Raport ÎCCJ: SRI asigură accesul independent al procurorilor la sistemele tehnice de interceptare”. Financial Intelligence. Accesat în . 
  8. ^ Juridice, Societatea de Stiinte (). „Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal - JURIDICE”. Accesat în . [nefuncțională]
  9. ^ Vulcan, Dora (), „Ordonanța interceptărilor, adoptată după șase ani. SRI nu poate face acte de cercetare penală”, Europa Liberă România, accesat în  
  10. ^ „SRI, ORGAN DE CERCETARE PENALA – Scandalos: legea de aprobare a „Ordonantei Pruna" 6/2016, ce transforma SRI in organ de cercetare penala speciala si infiinteaza hoteste Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, a fost votata cvasi-unanim de Camera Deputatilor, for decizional, fara amendamente. Voturile contra si abtinerile au venit in principal de la deputatii plecati din grupul PNL odata cu Ludovic Orban. Fostul lider liberal: „Formulare neclara. Poate permite abuzuri in anchete" SRI, ORGAN DE CERCETARE PENALA – Scandalos: legea de aprobare a „Ordonantei Pruna" 6/2016, ce transforma SRI in organ de cercetare penala speciala si infiinteaza hoteste Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, a fost votata cvasi-unanim de Came”. www.luju.ro. Accesat în . 
  11. ^ „AUR A MUTAT IMPOTRIVA ORDONANTEI SRI – La CCR a fost depusa obiectia de neconstitutionalitate impotriva „Ordonantei Pruna" 6/2016 si a legii ei de aprobare, ce au transformat SRI in organ de cercetare penala special. Co-presedintele AUR George Simion: „Republica protocoalelor a luat sfarsit demult. Practicile oribile nu vor reveni la putere... Am reusit s-avem 51 semnaturi ale deputatilor, in ciuda impotrivirii liderilor de partid si de grup. Mergem pana la capat" (Sesizarea) AUR A MUTAT IMPOTRIVA ORDONANTEI SRI – La CCR a fost depusa obiectia de neconstitutionalitate impotriva „Ordonantei Pruna" 6/2016 si a legii ei de aprobare, ce au transformat SRI in organ de cercetare penala special. Co-presedintele AUR George Simion: „Re”. www.luju.ro. Accesat în . 
  12. ^ a b c „CCR: Ordonanţa „Prună" este neconstituţională. Judecătorii au conexat 3 sesizări”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  13. ^ „DECIZIE 51 16/02/2016 - Portal Legislativ”. legislatie.just.ro. Accesat în . 
  14. ^ Juridice, Societatea de Stiinte (). „Decizia Curții Constituționale cu privire la interceptări – scoaterea SRI și DIPI în afara legii - JURIDICE”. Accesat în . 
  15. ^ „DECIZIA Nr.51 din 16 februarie 2016” (PDF). ccr.ro. 
  16. ^ „CCR: Interceptările SRI, pe mandate de securitate națională, nu mai pot fi folosite ca probe / Decizia, după o sesizare a lui Zgonea”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  17. ^ „DECIZIA nr.55 din 4 februarie 2020” (PDF). ccr.ro. 
  18. ^ Pora, Andreea (), „Victorie a SRI: se întoarce în procesele penale. Bine pentru procurori, rău pentru societate”, Europa Liberă România, accesat în  
  19. ^ „Răsturnare de situație în cazul proceselor de corupție. Ce se întâmplă cu interceptările”. Wall-Street. . Accesat în . 
  20. ^ Iacob, Bogdan Tiberiu. „Morar aruncă nucleara: toate interceptările SRI din ultimii 20 de ani sunt ilegale – Q Magazine”. www.qmagazine.ro. Accesat în . 
  21. ^ Iacob, Bogdan Tiberiu. „Morar aruncă nucleara: toate interceptările SRI din ultimii 20 de ani sunt ilegale – Q Magazine”. www.qmagazine.ro. Accesat în . 
  22. ^ a b „Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul SRI, vizat de o decizie CCR/ Își mai poate continua sau nu activitatea? Explicațiile ministerului Justiției”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  23. ^ „LEGE 14 24/02/1992 - Portal Legislativ”. legislatie.just.ro. Accesat în . 
  24. ^ „Raport de activitate privind activitatea desfășurată în anul 2016” (PDF). sri.ro. 
  25. ^ „Rapoarte de activitate”. Serviciul Român de Informații. Accesat în . 
  26. ^ „Raportul de activitate al Serviciului Român de Informații 2017” (PDF). sri.ro. 
  27. ^ Sandru, Daniel-Mihail (), „Contribuția Înaltei Curți de Casație și Justiție la interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii Europene în România prin recursuri în interesul legii (The Contribution of the High Court of Cassation and Justice to the Interpretation and Application of European Union Law in Romania through Appeals in the Interest of the Law)”, SSRN Electronic Journal, doi:10.2139/ssrn.3854853, ISSN 1556-5068, accesat în  
  28. ^ Nechita, Diana (). „Daniel Morar despre Centrul de Interceptări al SRI: „Problema Centrului Național de Interceptări este că el nu există din punct de vedere legal"”. Aleph News. Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centrul_Național_de_Interceptare_a_Comunicațiilor&oldid=15755673