Castelul Miramare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Castelul Miramare văzut dinspre mare
Castelul Miramare văzut de pe ţărm
Castelul şi grădinile, în jur de 1880
Vedere de pe ţărm
Maximilian și Charlotte (1857)
Cesare Dell’Acqua (1867): Delegația mexicană îi oferă arhiducelui Maximilian titlul de împărat - 1863.

Castelul Miramare (în italiană: Castello di Miramare) este așezat pe un promontoriu stâncos din golful Grignano la Marea Adriatică, în Italia, la cca 5 km nord-vest de orașul portuar italian Triest.

Castelul a fost construit între 1856 și 1860 pentru arhiducele Ferdinand Maximilian von Österreich (fratele împăratului Franz Joseph I.) și soția sa Charlotte von Belgien. Arhitectul și în același timp și constructorul a fost Carl Junker. Construcția, înzestrarea interioară precum și grădinile au fost executate după indicațiile detaliate ale lui Maximilian și mai reflectă și astăzi marea lui dragoste pentru mare. Înzestrarea interioarelor a fost terminată abia în 1870, după moartea lui Maximilian. Începând din 1955 castelul este un muzeu de stat care poate fi vizitat de public.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Franz Weller: Die kaiserlichen Burgen und Schlösser in Wort und Bild. Auf Grund von Quellenwerken dargestellt. Zamarski, Wien 1880 (Hofburg zu Wien über Augarten, Belvedere, Prater ...Gödöllő, Ischl ...bis über Miramar sind alle kaiserlichen Schlösser erklärt dagelegt).
  • Eliana Perotti: Das Schloss Miramar in Triest (1856–1870). Böhlau, Wien u. a. 2002, ISBN 3-205-77014-5
  • Karl May nutzt in einem Teil (Gesammelte Werke Bd 78: „Das Rätsel von Miramare“) seines Kolportageromans „Der Weg zum Glück“ das Schloss als Ort für die Handlung.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Schloss Miramare

7Coordonate: 45° 42′ 9″ N, 13° 42′ 46″ E