Carbamat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Structura chimică generală a carbamaților

Un carbamat este un compus organic derivat de la acidul carbamic (NH2COOH). Grupa carbamat, esterii carbamați (de exemplu etil-carbamat) și acizii carbamici sunt grupe funcționale asemănătoare structural. Esterii carbamaților mai sunt cunoscuți și ca uretani.

Obținere[modificare | modificare sursă]

Acizii carbamici sunt instabili, însă sărurile lor sunt cunoscute. De exemplu, carbamatul de amoniu, un intermediar în obținerea ureei, poate fi obținut prin tratarea amoniacului cu dioxid de carbon:[1]

2 NH3 + CO2 → NH4[H2NCO2]

Carbamații pot fi de asemenea obținuți prin hidroliza cloroformamidelor, reacție urmată de esterificare:

R2NC(O)Cl + H2O → R2NCO2H + HCl

Carbamații se pot obține prin rearanjare Curtius, prin care izocianații formați reacționează cu un alcool:

RNCO + R′OH → RNHCO2R′

Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]

Descompunerea carbamatului[modificare | modificare sursă]

Carbamatul de amoniu se descompune în dioxid de carbon și amoniac, chiar și în stare solidă:[1]

NH2CO2NH4 → 2NH3 + CO2

După descompunere, se hidratează reversibil:[1]

NH2CO2NH4 + H2O → (NH4)2CO3

Formarea poliuretanilor[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Clark, K. G.; Gaddy, V. L.; Rist, C. E. (). „Equilibria in the Ammonium Carbamate-Urea-Water System”. Ind. Eng. Chem. 25 (10): 1092–1096. doi:10.1021/ie50286a008.