Banovina Vrbas
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Banovina Vrbas sau Banatul Vrbas (în sârbocroată Vrbaska banovina / Врбаска бановина) a fost o provincie (banovina) a Regatului Iugoslaviei între 1929 și 1941. A fost numită după râul Vrbas și a fost formată în mare parte din teritoriul din vestul Bosniei (parte din Bosnia și Herțegovina istorică și actuală), cu capitala la Banja Luka. Districtul Dvor din actuala Croație a făcut parte și din Banovina Vrbas.[1][2]
Populație[modificare | modificare sursă]
Populația din Banovina Vrbas în 1931 era de 1.037.382 de oameni. Cele mai numeroase grupuri religioase au fost creștinii ortodocși cu 600.529 de persoane (58%), apoi musulmanii cu 250.265 de persoane (24%), iar în cele din urmă romano-catolici cu 172.787 de persoane (17%).
Istorie[modificare | modificare sursă]
În 1939, o mică parte din Banovina Vrbas cu o majoritate croată (Derventa și Gradačac) din nord-est a fost detașată și a făcut parte din nou formată Banovina Croației.
În 1941, Puterile Axei din cel de-al doilea război mondial au ocupat Banovina Vrbas, iar provincia a fost desființată și atașată statului independent Croația nou creat. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare parte a regiunii a devenit parte a Republicii Socialiste Bosnia și Herțegovina în cadrul unei Iugoslavii socialiste federale. Districtul Dvor a fost integrat în Republica Socialistă Croația.
Începând cu 1992, zona fostei provincii a fost împărțită între Republika Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei în Bosnia și Herțegovina independentă.
Lista banilor din Banovina Vrbas[modificare | modificare sursă]
- Svetislav Milosavljević (1929–1934)
- Dragoslav Đorđević (1934–1935)
- Bogoljub Kujundžić (1935–1937)
- Todor Lazarević (1937–1938)
- Petar Cvetković (1938–1939)
- Gojko Ružić (1939–1941)
- Nikola Stojanović (1941)
Orașe și comune[modificare | modificare sursă]
- Banja Luka (capitala)
- Bihać
- Bosanska Dubica
- Bosanska Gradiška
- Bosanska Kostajnica
- Bosanski Novi
- Bosanski Petrovac
- Bosansko Grahovo
- Cazin
- Derventa (din 1939 la Banovina Croatia)
- Doboj
- Donji Vakuf
- Drvar
- Dvor
- Glamoč
- Gračanica
- Gradačac (din 1939 la Banovina Croatia)
- Jajce
- Ključ
- Kotor Varoš
- Maglaj
- Modriča (din 1939 la Banovina Croatia)
- Mrkonjić Grad
- Prijedor
- Prnjavor
- Sanski Most
- Teslić
- Tešanj
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Терзић, Славенко; Васић, Милан (), Босна и Херцеговина од средњег века до новијег времена: међународни научни скуп 13-15 дец. 1994 (în sârbă), Историјски институт САНУ, ISBN 978-86-7743-007-8, accesat în
- ^ Историја 20. века: часопис Института за савремену историју (în bosniacă), Institut, , accesat în
| Control de autoritate |
|  |
|---|