Arta războiului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Arta războiului (în chineză scriere pinyin sūn zĭ bīng fă) este o carte scrisă de către generalul chinez Sun Tzu în secolul al VI-lea î.Hr. despre tactici și strategii militare. Are 13 capitole. Este esența războiului psihologic (pentru a face adversarul să creadă că se află în poziție de slăbiciune sau că trebuie să se predea) utilizat în special în Războiul din Vietnam sau în cel al Indochinei (deceniile 4-5 ale secolului al XX-lea).

Istoricul cunoașterii sale de către Occident[modificare | modificare sursă]

Arta războiului a fost introdusă în Occident de către un iezuit, părintele Joseph Marie Amiot, care l-a tradus și făcut cunoscut în Europa în 1772 (sub numele de Cele Treisprezece Articole), de unde s-a difuzat rapid la curțile regale și academiile militare. Ideile sale, ignorate în timpul epocilor de război total, și-au regăsit o aplicare în războaiele anti-coloniale mai sus menționate.

Capitole[modificare | modificare sursă]

  1. Despre evaluare
  2. Direcția războiului
  3. Strategia ofensivă
  4. Despre măsura în dispoziția mijloacelor
  5. Energia
  6. Puncte slabe și puncte puternice
  7. Înfruntarea directă și indirectă
  8. Cele 9 variabile
  9. Distribuirea mijloacelor
  10. Terenul de bătălie
  11. Cele 9 clase de terenuri
  12. Despre arta de a ataca cu arme de foc
  13. Despre folosul spionilor

Vezi și[modificare | modificare sursă]