Anna Brigadere
| Anna Brigadere | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  Tērvete(d), Tērvete Parish(d), comuna Dobele(d), Letonia |
| Decedată | (71 de ani)[1][2] Tērvete(d), Tērvete Parish(d), comuna Dobele(d), Letonia |
| Înmormântată | Cimitirul Pădurii din Riga |
| Frați și surori | Jānis Brigaders[*] |
| Cetățenie |  Letonia |
| Ocupație | scriitoare scriitoare de literatură pentru copii[*] dramaturgă poetă |
| Limbi vorbite | limba letonă[3] |
| Limbi | limba letonă |
| Note | |
| Premii | III šķiras Triju Zvaigžņu ordenis[*] |
Modifică date / text  | |
Anna Brigadere (n. , Tērvete(d), Tērvete Parish(d), comuna Dobele(d), Letonia – d. , Tērvete(d), Tērvete Parish(d), comuna Dobele(d), Letonia) a fost o scriitoare, dramaturgă și poetă din Letonia.[4] A scris piese de teatru-basme și comedii satirice, poezii și povestiri.[5]
Biografie[modificare | modificare sursă]
A absolvit cursurile pedagogice superioare la Riga, Imperiul Rus, a lucrat ca guvernantă.[6]
Prima ei povestire a fost publicată în 1896. În operele sale, ea a apelat adesea la motive folclorice. În 1897, ea și-a îndreptat exclusiv atenția către opera literară și i-a fost publicată prima sa carte, Vecā Karlīne/Bătrâna Karlīna. Șase ani mai târziu, prima și cea mai populară piesă de teatru a ei Sprīdītis/Povestea lui Sprīdītis a fost scrisă pentru regizorul teatrului leton din Riga Jēkabs Duburs, care a pus în scenă piesa în 1903. În 1985, lucrarea a fost adaptată pentru cinema, de asemenea a fost tradusă în mai multe limbi. Primul Război Mondial avea să o determine să emigreze la Moscova. În 1918, s-a întors la Riga și și-a continuat acolo creația literară.[4]
Lucrări[modificare | modificare sursă]
Ea a scris comedie și dramă, printre care Povestea lui Sprīdītis, despre un băiat dintr-o familie de țărani letoni și aventurile sale fantastice într-o pădure din apropiere. Ea a scris și patru autobiografii, printre care Dievs, daba, darbs (Dumnezeu, natură, muncă) despre viața unei femei letone la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Premii și onoruri[modificare | modificare sursă]
Premiul Anna Brigadere a fost reînființat în 1986 pentru a celebra realizările din literatura letonă.[4]
- 1932, Premiul Fondului de Cultură pentru În vânturile aspre
- 1927, Premiul Fondului de Cultură pentru Pasărea Magică a Lolitei
- 1926, Ordinul celor Trei Stele clasa a III-a.[4]
- 1913, Premiul Societății Letone din Riga.
Numele Annei Brigadere este dat unor străzi din Riga și alte așezări din Letonia.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Anna Brigadere, FemBio-Datenbank[*]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d „Latvian Literature”. www.latvianliterature.lv (în engleză). Accesat în .
- ^ Бригадер // Литературная энциклопедия. Т. 1. — 1930 (текст), feb-web.ru
- ^ БРИГАДЕРЕ • Большая российская энциклопедия - электронная версия, old.bigenc.ru
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Anna Brigadere un Tērvete / sastādījis Jānis Rapa. Rīgā: Preses Nams, 1996.ISBN: 9984-00-226-8ISBN 9984-00-226-8 (în letonă)
- Zenta Mauriņa. Baltais ceļš : studija par Annu Brigaderi . Rīga: Zvaigzne ABC, 1996.ISBN: 9984-04-304-5ISBN 9984-04-304-5 (în letonă)
- Meškova, Sandra (2002). Două mame ale literaturii letone: Aspazija și Anna Brigadere. Journal of Baltic Studies 34.3, 276-297.
