Act ratat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Actul ratat este un concept al psihanalizei clasice reprezentând o eroare de vorbire, memorie sau acțiune atribuită unei interferențe cu o dorință, gând sau conflict inconștient, reprimat. Conceptul apare pentru prima dată la Sigmund Freud în Psihopatologia vieții cotidiene (1901).

Cel mai cunoscut act ratat este lapsusul, dar alte exemple sunt scrierea, rostirea sau lectura greșită, rătăcirea unor obiecte sau încurcarea unor nume.

Deși mulți subiecți ar atribui un astfel de incident hazardului sau distragerii, psihanaliza îl explică din prisma unor gânduri refulate în subconștient sau pe care subiectul nu dorește să le exprime: trimiterea unei scrisori la un destinar greșit, folosirea formulelor de genul „sentimente inferioare” (în loc de „interioare”), confundarea de către bărbat a numelui soției cu cel al amantei, pierderea unui cadou pentru ziua de naștere a unei persoane nesimpatizate, toate reprezintă acte ratate.