Petru I al Serbiei: Diferență între versiuni
Adăugat conținut. Etichete: Modificare mobilă Modificare de pe versiunea pentru mobil |
intro en.wp |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Infocaseta Regalitate|tată=Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)}} |
{{Infocaseta Regalitate|tată=Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)}} |
||
'''Petru I''' ({{Date biografice}}) a fost fiul lui [[Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)|Alexandru Karađorđević al Serbiei]] și al [[Persida Nenadović|Persidei Nenadović]], rege al [[Regatul Serbiei|Serbiei]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]]. |
'''Petru I''' ({{Date biografice}}) a fost fiul lui [[Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)|Alexandru Karađorđević al Serbiei]] și al [[Persida Nenadović|Persidei Nenadović]], rege al [[Regatul Serbiei|Serbiei]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] între 15 iunie 1903 și 1 decembrie 1918. La 1 decembrie 1918, a devenit [[Lista șefilor de stat din Iugoslavia|regele sârbilor, croaților și slovenilor]] și a deținut acest titlu până la moartea sa trei ani mai târziu. Întrucât a fost rege al Serbiei într-o perioadă de mare succes militar sârb, el a fost amintit de [[Popor|poporul]] [[Sârbi|sârb]] drept '''Regele Petru Eliberatorul''' și, de asemenea, ca '''Vechiul Rege'''. |
||
Petru a fost al cincilea copil și al treilea fiu al lui [[Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)|Alexandru Karađorđević, Prințul Serbiei]], și al soției sale, [[Persida Nenadović]]. Prințul Alexandru a fost forțat să abdice în 1858, iar Petru a trăit cu familia sa în exil. A luptat alături de [[Legiunea străină|Legiunea Străină Franceză]] în [[războiul franco-prusac]]. S-a alăturat ca voluntar sub pseudonimul Peter Mrkonjić la [[Răscoala din Herțegovina (1875–1877)|revolta din Herțegovina (1875–1877)]] împotriva [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]]. În 1883, prințul Petru s-a căsătorit [[Zorka, prințesă a Serbiei|cu prințesa Ljubica]], fiica [[Nikola I al Muntenegrului|regelui Nicolae I al Muntenegrului]]. Ljubica a devenit cunoscută drept Prințesa Zorka după căsătoria ei. Petru și Zorka au avut cinci copii: [[Prințesa Elena a Serbiei|Elena]], Milena, [[Prințul George al Serbiei|George]], [[Alexandru I al Iugoslaviei|Alexandru]] și Andrei. După ce tatăl său a murit în 1885, Petru a devenit cap al [[Dinastia Karagheorghevic|dinastiei Karađorđević]]. |
|||
După ce regele [[Alexandru I al Serbiei|Alexandru I Obrenović]] (împreună cu Draga Obrenovic) a fost ucis în timpul [[Lovitura de stat din mai (Serbia)|loviturii de stat din mai]] din 1903, Petru Karađorđević a devenit noul rege al Serbiei. Ca rege, el a susținut o configurație constituțională pentru țară și a fost cunoscut pentru politica sa liberală. Stăpânirea lui Petru a fost marcată de o răspândită manifestare a libertăților politice, libertatea presei, evoluția națională, economică și culturală și uneori este numită „epoca de aur” sau „epoca pericleană”.<ref>{{Citat revistă|nume=Bataković|prenume=Dušan|dată=2017|titlu=On Parliamentary Democracy in Serbia 1903–1914 Political Parties, Elections, Political Freedoms|journal=Balcanica|număr=XLVIII|pagini=123–142|doi=10.2298/BALC1748123B}}</ref> Petru a fost comandantul suprem al [[Armata Regală Sârbă|Armatei Regale Sârbe]] în [[Războaiele Balcanice|războaiele balcanice]]. La 24 iunie 1914, bătrânul rege și-a proclamat fiul și moștenitorul tronul Alexandru drept regent. În [[Primul Război Mondial]], regele și armata sa [[Retragerea armatei sârbe prin Albania|s-au retras]] prin [[Principatul Albaniei]]. Petru a murit în 1921, la vârsta de 77 de ani. |
|||
== Note == |
== Note == |
||
Linia 6: | Linia 10: | ||
{{Ciot-bio-Serbia}} |
{{Ciot-bio-Serbia}} |
||
{{Control de autoritate}} |
|||
[[Categorie:Regi ai Iugoslaviei]] |
[[Categorie:Regi ai Iugoslaviei]] |
||
[[Categorie:Regi ai Serbiei]] |
[[Categorie:Regi ai Serbiei]] |
Versiunea curentă din 22 septembrie 2023 14:53
Petru I al Serbiei | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Belgrad, Principatul Serbiei[1] |
Decedat | (77 de ani)[2][3][4][5] Belgrad, Regatul Iugoslaviei[6] |
Înmormântat | Biserica Sfântul Gheorghe din Oplenac[*] |
Părinți | Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei) |
Frați și surori | Prințul Arsen al Iugoslaviei[*] Kleopatra Karađorđević[*] |
Căsătorit cu | Zorka, prințesă a Serbiei (–) |
Număr de copii | 5 |
Copii | Prințesa Elena a Serbiei Prințul George al Serbiei Alexandru I al Iugoslaviei Milena av Serbia[*] |
Cetățenie | Franța Regatul Serbiei Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor[*] |
Religie | Biserica Ortodoxă Sârbă |
Ocupație | ofițer |
Limbi vorbite | limba sârbă[7][8] |
Activitate | |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | King of Serbia[*] |
Familie nobiliară | dinastia Karađorđević |
Rege[*] | |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Petru I (n. , Belgrad, Principatul Serbiei – d. , Belgrad, Regatul Iugoslaviei) a fost fiul lui Alexandru Karađorđević al Serbiei și al Persidei Nenadović, rege al Serbiei în timpul Primului Război Mondial între 15 iunie 1903 și 1 decembrie 1918. La 1 decembrie 1918, a devenit regele sârbilor, croaților și slovenilor și a deținut acest titlu până la moartea sa trei ani mai târziu. Întrucât a fost rege al Serbiei într-o perioadă de mare succes militar sârb, el a fost amintit de poporul sârb drept Regele Petru Eliberatorul și, de asemenea, ca Vechiul Rege.
Petru a fost al cincilea copil și al treilea fiu al lui Alexandru Karađorđević, Prințul Serbiei, și al soției sale, Persida Nenadović. Prințul Alexandru a fost forțat să abdice în 1858, iar Petru a trăit cu familia sa în exil. A luptat alături de Legiunea Străină Franceză în războiul franco-prusac. S-a alăturat ca voluntar sub pseudonimul Peter Mrkonjić la revolta din Herțegovina (1875–1877) împotriva Imperiului Otoman. În 1883, prințul Petru s-a căsătorit cu prințesa Ljubica, fiica regelui Nicolae I al Muntenegrului. Ljubica a devenit cunoscută drept Prințesa Zorka după căsătoria ei. Petru și Zorka au avut cinci copii: Elena, Milena, George, Alexandru și Andrei. După ce tatăl său a murit în 1885, Petru a devenit cap al dinastiei Karađorđević.
După ce regele Alexandru I Obrenović (împreună cu Draga Obrenovic) a fost ucis în timpul loviturii de stat din mai din 1903, Petru Karađorđević a devenit noul rege al Serbiei. Ca rege, el a susținut o configurație constituțională pentru țară și a fost cunoscut pentru politica sa liberală. Stăpânirea lui Petru a fost marcată de o răspândită manifestare a libertăților politice, libertatea presei, evoluția națională, economică și culturală și uneori este numită „epoca de aur” sau „epoca pericleană”.[9] Petru a fost comandantul suprem al Armatei Regale Sârbe în războaiele balcanice. La 24 iunie 1914, bătrânul rege și-a proclamat fiul și moștenitorul tronul Alexandru drept regent. În Primul Război Mondial, regele și armata sa s-au retras prin Principatul Albaniei. Petru a murit în 1921, la vârsta de 77 de ani.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Petru I al Serbiei”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Peter I king of Serbia, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Petar Karadjordjevic, Find a Grave, accesat în
- ^ a b Peter I. Karađorđević (Peter), Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b Pere I de Sèrbia, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ „Petru I al Serbiei”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ IdRef, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Bataković, Dušan (). „On Parliamentary Democracy in Serbia 1903–1914 Political Parties, Elections, Political Freedoms”. Balcanica (XLVIII): 123–142. doi:10.2298/BALC1748123B.