Petru I al Serbiei: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Adăugat conținut.
Etichete: Modificare mobilă Modificare de pe versiunea pentru mobil
intro en.wp
 
Linia 1: Linia 1:
{{Infocaseta Regalitate|tată=Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)}}
{{Infocaseta Regalitate|tată=Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)}}
'''Petru I''' ({{Date biografice}}) a fost fiul lui [[Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)|Alexandru Karađorđević al Serbiei]] și al [[Persida Nenadović|Persidei Nenadović]], rege al [[Regatul Serbiei|Serbiei]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].A fost ales rege în urma asasinării regilor Alexandru și Draga Obrenovic.
'''Petru I''' ({{Date biografice}}) a fost fiul lui [[Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)|Alexandru Karađorđević al Serbiei]] și al [[Persida Nenadović|Persidei Nenadović]], rege al [[Regatul Serbiei|Serbiei]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] între 15 iunie 1903 și 1 decembrie 1918. La 1 decembrie 1918, a devenit [[Lista șefilor de stat din Iugoslavia|regele sârbilor, croaților și slovenilor]] și a deținut acest titlu până la moartea sa trei ani mai târziu. Întrucât a fost rege al Serbiei într-o perioadă de mare succes militar sârb, el a fost amintit de [[Popor|poporul]] [[Sârbi|sârb]] drept '''Regele Petru Eliberatorul''' și, de asemenea, ca '''Vechiul Rege'''.

Petru a fost al cincilea copil și al treilea fiu al lui [[Alexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)|Alexandru Karađorđević, Prințul Serbiei]], și al soției sale, [[Persida Nenadović]]. Prințul Alexandru a fost forțat să abdice în 1858, iar Petru a trăit cu familia sa în exil. A luptat alături de [[Legiunea străină|Legiunea Străină Franceză]] în [[războiul franco-prusac]]. S-a alăturat ca voluntar sub pseudonimul Peter Mrkonjić la [[Răscoala din Herțegovina (1875–1877)|revolta din Herțegovina (1875–1877)]] împotriva [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]]. În 1883, prințul Petru s-a căsătorit [[Zorka, prințesă a Serbiei|cu prințesa Ljubica]], fiica [[Nikola I al Muntenegrului|regelui Nicolae I al Muntenegrului]]. Ljubica a devenit cunoscută drept Prințesa Zorka după căsătoria ei. Petru și Zorka au avut cinci copii: [[Prințesa Elena a Serbiei|Elena]], Milena, [[Prințul George al Serbiei|George]], [[Alexandru I al Iugoslaviei|Alexandru]] și Andrei. După ce tatăl său a murit în 1885, Petru a devenit cap al [[Dinastia Karagheorghevic|dinastiei Karađorđević]].

După ce regele [[Alexandru I al Serbiei|Alexandru I Obrenović]] (împreună cu Draga Obrenovic) a fost ucis în timpul [[Lovitura de stat din mai (Serbia)|loviturii de stat din mai]] din 1903, Petru Karađorđević a devenit noul rege al Serbiei. Ca rege, el a susținut o configurație constituțională pentru țară și a fost cunoscut pentru politica sa liberală. Stăpânirea lui Petru a fost marcată de o răspândită manifestare a libertăților politice, libertatea presei, evoluția națională, economică și culturală și uneori este numită „epoca de aur” sau „epoca pericleană”.<ref>{{Citat revistă|nume=Bataković|prenume=Dušan|dată=2017|titlu=On Parliamentary Democracy in Serbia 1903–1914 Political Parties, Elections, Political Freedoms|journal=Balcanica|număr=XLVIII|pagini=123–142|doi=10.2298/BALC1748123B}}</ref> Petru a fost comandantul suprem al [[Armata Regală Sârbă|Armatei Regale Sârbe]] în [[Războaiele Balcanice|războaiele balcanice]]. La 24 iunie 1914, bătrânul rege și-a proclamat fiul și moștenitorul tronul Alexandru drept regent. În [[Primul Război Mondial]], regele și armata sa [[Retragerea armatei sârbe prin Albania|s-au retras]] prin [[Principatul Albaniei]]. Petru a murit în 1921, la vârsta de 77 de ani.


== Note ==
== Note ==
Linia 6: Linia 10:


{{Ciot-bio-Serbia}}
{{Ciot-bio-Serbia}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Regi ai Iugoslaviei]]
[[Categorie:Regi ai Iugoslaviei]]
[[Categorie:Regi ai Serbiei]]
[[Categorie:Regi ai Serbiei]]

Versiunea curentă din 22 septembrie 2023 14:53

Petru I al Serbiei
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Belgrad, Principatul Serbiei[1] Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Belgrad, Regatul Iugoslaviei[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBiserica Sfântul Gheorghe din Oplenac[*] Modificați la Wikidata
PărințiAlexandru Karađorđević (prinț al Serbiei)
Frați și suroriPrințul Arsen al Iugoslaviei[*]
Kleopatra Karađorđević[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuZorka, prințesă a Serbiei (–) Modificați la Wikidata
Număr de copii5 Modificați la Wikidata
CopiiPrințesa Elena a Serbiei
Prințul George al Serbiei
Alexandru I al Iugoslaviei
Milena av Serbia[*][[Milena av Serbia ((1886-1887))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța
 Regatul Serbiei
 Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor[*] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă Modificați la Wikidata
Ocupațieofițer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă[7][8] Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
TitluriKing of Serbia[*][[King of Serbia (Serbian head of state (1217-1918))|​]]
Familie nobiliarădinastia Karađorđević
Rege[*] Modificați la Wikidata
Semnătură

Petru I (n. , Belgrad, Principatul Serbiei – d. , Belgrad, Regatul Iugoslaviei) a fost fiul lui Alexandru Karađorđević al Serbiei și al Persidei Nenadović, rege al Serbiei în timpul Primului Război Mondial între 15 iunie 1903 și 1 decembrie 1918. La 1 decembrie 1918, a devenit regele sârbilor, croaților și slovenilor și a deținut acest titlu până la moartea sa trei ani mai târziu. Întrucât a fost rege al Serbiei într-o perioadă de mare succes militar sârb, el a fost amintit de poporul sârb drept Regele Petru Eliberatorul și, de asemenea, ca Vechiul Rege.

Petru a fost al cincilea copil și al treilea fiu al lui Alexandru Karađorđević, Prințul Serbiei, și al soției sale, Persida Nenadović. Prințul Alexandru a fost forțat să abdice în 1858, iar Petru a trăit cu familia sa în exil. A luptat alături de Legiunea Străină Franceză în războiul franco-prusac. S-a alăturat ca voluntar sub pseudonimul Peter Mrkonjić la revolta din Herțegovina (1875–1877) împotriva Imperiului Otoman. În 1883, prințul Petru s-a căsătorit cu prințesa Ljubica, fiica regelui Nicolae I al Muntenegrului. Ljubica a devenit cunoscută drept Prințesa Zorka după căsătoria ei. Petru și Zorka au avut cinci copii: Elena, Milena, George, Alexandru și Andrei. După ce tatăl său a murit în 1885, Petru a devenit cap al dinastiei Karađorđević.

După ce regele Alexandru I Obrenović (împreună cu Draga Obrenovic) a fost ucis în timpul loviturii de stat din mai din 1903, Petru Karađorđević a devenit noul rege al Serbiei. Ca rege, el a susținut o configurație constituțională pentru țară și a fost cunoscut pentru politica sa liberală. Stăpânirea lui Petru a fost marcată de o răspândită manifestare a libertăților politice, libertatea presei, evoluția națională, economică și culturală și uneori este numită „epoca de aur” sau „epoca pericleană”.[9] Petru a fost comandantul suprem al Armatei Regale Sârbe în războaiele balcanice. La 24 iunie 1914, bătrânul rege și-a proclamat fiul și moștenitorul tronul Alexandru drept regent. În Primul Război Mondial, regele și armata sa s-au retras prin Principatul Albaniei. Petru a murit în 1921, la vârsta de 77 de ani.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Petru I al Serbiei”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Peter I king of Serbia, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b Petar Karadjordjevic, Find a Grave, accesat în  
  4. ^ a b Peter I. Karađorđević (Peter), Brockhaus Enzyklopädie 
  5. ^ a b Pere I de Sèrbia, Gran Enciclopèdia Catalana 
  6. ^ „Petru I al Serbiei”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ IdRef, accesat în  
  8. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ Bataković, Dušan (). „On Parliamentary Democracy in Serbia 1903–1914 Political Parties, Elections, Political Freedoms”. Balcanica (XLVIII): 123–142. doi:10.2298/BALC1748123B.