Regn: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 47: Linia 47:
|2={{clade
|2={{clade
|1=Regnum Lapideum (minerale)
|1=Regnum Lapideum (minerale)
}}
}}
}}

===Patru regnuri===
Dezvoltarea microscopiei a relevat distincții importante între acele organisme ale căror celule nu au un nucleu distinct ([[procariote]]) și organismele ale căror celule au un nucleu distinct ([[eucariote]]). În 1937, [[Édouard Chatton]] a introdus termenii „procariote” și „eucariote” pentru a diferenția aceste organisme.<ref name=sapp2005/>

În 1938, [[Herbert Copeland]] a propus o clasificare cu patru regnuri prin crearea unui nou regn [[Monera]] al organismelor procariote. În cartea sa din 1904, ''Minunile vieții'', el a plasat algele albastre-verzi (sau Phycochromacea) în Monera; acest lucru va câștiga treptat acceptarea, iar algele albastre-verzi vor fi clasificate ca bacterii în filum [[Cyanobacteria]].<ref name=Scamardella1999/><ref name=sapp2005>{{Cite journal | last1 = Sapp | first1 = J. | title = The Prokaryote-Eukaryote Dichotomy: Meanings and Mythology | doi = 10.1128/MMBR.69.2.292-305.2005 | journal = Microbiology and Molecular Biology Reviews | volume = 69 | issue = 2 | pages = 292–305 | year = 2005 | pmid = 15944457| pmc =1197417 }}</ref>

În anii 1960, [[Roger Stanier]] și [[C. B. van Niel]] au promovat și popularizat lucrările anterioare ale lui Édouard Chatton, în special în lucrarea lor din 1962, „Conceptul Bacterium”; aceasta a creat, pentru prima dată, un rang deasupra regnului – un super-regn sau imperiu – cu un sistem de două imperii procariote și eucariote.<ref name=sapp2005/> Sistemul cu două imperii va fi extins mai târziu la sistemul cu trei [[Domeniu (biologie)|domenii]]: Archaea, Bacteria și Eukaryota.<ref name="Stanier">{{cite journal |last1=Stanier |first1=R.Y. |last2=Van Neil |first2=C.B. |year=1962 |title=The concept of a bacterium |journal=Archiv für Mikrobiologie |volume=42 |issue=1 |pages=17–35 |pmid=13916221 |name-list-style=amp |doi=10.1007/BF00425185 |s2cid=29859498 }}</ref>

{{clade
|1={{clade
|label1=Viață
|1={{clade
|label1=Domeniul&nbsp;[[Prokaryota]]
|1={{clade
|1=Regnul [[Monera]]
}}
|label2=Domeniul&nbsp;[[Eukaryota]]
|2={{clade
|1=Regnul [[Protista]] sau Protoctista
|2=Regnul [[Plantae]]
|3=Regnul [[Animalia]]
}}
}}
}}
}}

===Cinci regnuri===
Unii au recunoscut diferențele dintre [[ciuperci]] și alte organisme considerate plante. Haeckel mutase ciupercile din Plantae în Protista după clasificarea sa inițială,<ref name=Scamardella1999/> dar această separare a fost ignorată de către oamenii de știință din vremea sa. [[Robert Whittaker]] a recunoscut regnul suplimentar pentru [[Fungus|ciuperci]]. Sistemul rezultat cu cinci regnuri, propus în 1969 de Whittaker, a devenit un standard popular și cu oarecare rafinament este încă utilizat în multe lucrări și stă la baza noilor sisteme multiregionale. Se bazează în principal pe diferențele de [[nutriție]]; plantele sale erau în mare parte multicelulare autotrofe, Animalia multicelulare heterotrofe și Fungi multicelulare saprotrofe.

Celelalte două regnuri, Protista și Monera, includeau colonii celulare unicelulare și simple.<ref>{{cite journal |last=Whittaker |first=R.H. |date=January 1969 |title=New concepts of kingdoms or organisms. Evolutionary relations are better represented by new classifications than by the traditional two kingdoms |journal=Science |volume=163 |issue=3863 |pages=150–60 |pmid=5762760 |doi=10.1126/science.163.3863.150|bibcode = 1969Sci...163..150W |citeseerx=10.1.1.403.5430 }}</ref>
Sistemul celor cinci regnuri poate fi combinat cu sistemul celor două imperii. În sistemul Whittaker, Plantae include câteva alge. În alte sisteme, cum ar fi sistemul de cinci regnuri al lui [[Lynn Margulis]], plantele includ doar plantele de uscat (Embryophyta), iar Protoctista are o definiție mai largă.<ref>{{Cite book | url = https://books.google.com/books?id=9IWaqAOGyt4C | title = Kingdoms and Domains: An Illustrated Guide to the Phyla of Life on Earth | last1 = Margulis | first1 = Lynn | last2 = Chapman | first2 = Michael J. | name-list-style = vanc | date = 2009-03-19 | publisher = Academic Press | isbn = 9780080920146 }}</ref>

După publicarea sistemului Whittaker, modelul celor cinci regnuri a început să fie utilizat în mod obișnuit în manualele de biologie de liceu.<ref name="Emily Case"/> În ciuda dezvoltării de la două regnuri la cinci în rândul celor mai mulți oameni de știință, unii autori încă din 1975 au continuat să folosească un sistem tradițional cu două regnuri de animale și plante, împărțind regnul plantelor în subregnul Prokaryota (bacterii și cianobacterii), Mycota (ciuperci și presupuse rude) și Chlorota (alge și plante terestre).<ref>{{cite book|last1= Palmer|first1= E. Laurence|last2= Fowler|first2= Seymour H|date= January 1975|title= Fieldbook of Natural History|edition= 2nd|url= https://archive.org/details/fieldbookofnatur00palm|publisher= McGraw-Hill|isbn= 978-0-070-48425-2|url-access= registration}}</ref>

{{clade
|label1=Viață
|1={{clade
|label1=Domeniul [[Prokaryota]]
|1={{clade
|1=Regnul [[Monera]]
}}
|label2=Domeniul [[Eukaryota]]
|2={{clade
|1=Regnul [[Protista]] sau Protoctista
|2=Regnul [[Plantae]]
|3=Regnul [[Fungi]]
|4=Regnul [[Animalia]]
}}
}}
}}

===Șase regnuri===
În 1977, [[Carl Woese]] și colegii săi au propus subdiviziunea fundamentală a procariotelor în Eubacteria (denumită ulterior Bacteria) și Archaebacteria (denumită ulterior Archaea), pe baza structurii [[ARN ribozomal]];<ref name="Balch_Magrum_Fox_Wolfe_Woese"/> acest lucru va duce mai târziu la propunerea a trei „domenii” ale vieții, Bacteria, Archaea și Eukaryota.<ref name="Woese"/> Combinat cu modelul cu cinci regnuri, acesta a creat un model cu șase regnuri, unde regnul Monera este înlocuit de regnurile Bacteria și Archaea.<ref>{{Cite web |title=The Six Kingdoms |url=http://www.ric.edu/faculty/ptiskus/six_kingdoms/index.htm |access-date=2020-07-25 |website=www.ric.edu|publisher=Rhode Island College}}</ref> Acest model cu șase regnuri este utilizat în mod obișnuit în manualele recente de biologie din liceul american, dar a primit critici pentru compromiterea consensului științific actual.<ref name="Emily Case">{{Cite web |last=Case |first=Emily |date=2008-10-01 |title=Teaching Taxonomy: How Many Kingdoms? |url=https://eric.ed.gov/?id=EJ813862 |access-date=2020-07-28 |website=American Biology Teacher |pages=472–477 |language=en}}</ref> Dar împărțirea procariotelor în două regnuri rămâne în uz cu schema recentă de șapte regnuri a lui Thomas Cavalier-Smith, deși diferă în primul rând prin faptul că Protista este înlocuit de [[Protozoa]] și [[Chromista]].<ref name="Cavalier-Smith 2015"/>

{{clade
|1={{clade
|label1=Viață
|1={{clade
|1={{clade
|label1=Domeniul [[Prokaryota]]
|1={{clade
|1=Regnul [[Eubacteria]] (Bacteria)
|2=Regnul [[Archaebacteria]] (Archaea)
}}
}}
|2={{clade
|label1=Domeniul [[Eukaryota]]
|1={{clade
|1=Regnul [[Protista]] sau Protoctista
|2=Regnul [[Plant]]ae
|3=Regnul [[Fungus]]
|4=Regnul [[Animal]]ia
}}
}}
}}
}}
}}
}}
Linia 53: Linia 130:
{{Clasificarea regnurilor}}
{{Clasificarea regnurilor}}


==Referințe==
== Referințe ==
{{reflist|refs=
<references />
<ref name=Woese>{{cite journal |last1=Woese |first1=C.R. |last2=Kandler |first2=O. |last3=Wheelis |first3=M.L. |year=1990 |title=Towards a natural systs: proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya |journal=Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America |volume=87 |issue=12 |pages=4576–9 |pmid=2112744 |pmc=54159 |doi=10.1073/pnas.87.12.4576 |bibcode = 1990PNAS...87.4576W }}</ref>
<ref name="Balch_Magrum_Fox_Wolfe_Woese">{{cite journal |last1=Balch |first1=W.E. |last2=Magrum |first2=L.J. |last3=Fox |first3=G.E. |last4=Wolfe |first4=C.R. |date=August 1977 |title=An ancient divergence among the bacteria |journal=J. Mol. Evol. |volume=9 |issue=4 |pages=305–11 |doi=10.1007/BF01796092 |last5=Woese |first5=C.R. |name-list-style=amp |pmid=408502 |bibcode=1977JMolE...9..305B |s2cid=27788891 }}</ref>
<ref name="Cavalier-Smith 2015">{{cite journal |last1=Ruggiero |first1=Michael A. |last2=Gordon |first2=Dennis P. |last3=Orrell |first3=Thomas M. |last4=Bailly |first4=Nicolas |last5=Bourgoin |first5=Thierry |last6=Brusca |first6=Richard C. |last7=Cavalier-Smith |first7=Thomas |last8=Guiry |first8=Michael D. |last9=Kirk |first9=Paul M. |last10=Thuesen |first10=Erik V. |title=A higher level classification of all living organisms |journal=PLOS ONE |date=2015 |volume=10 |issue=4 |pages=e0119248 |doi=10.1371/journal.pone.0119248 |pmid=25923521 |pmc=4418965 |bibcode=2015PLoSO..1019248R}}</ref>

}}


==Legături externe==
==Legături externe==

Versiunea de la 10 aprilie 2021 18:14

Ierarhia clasificării biologice a celor opt ranguri taxonomice majore. Un domeniu conține unul sau mai multe regnuri. Clasamentele intermediare minore nu sunt afișate.

În biologie, regnul (latină: regnum, plural regna) este al doilea rang taxonomic, după domeniu. Regnurile sunt împărțite în grupuri mai mici numite încrengături sau filumuri. În mod tradițional, unele manuale din Statele Unite și Canada folosesc un sistem de șase regnuri (Animalia, Plantae, Fungus, Protista, Archaea și Bacteria) în timp ce manualele din Marea Britanie, India, Grecia, Brazilia și alte țări folosesc numai cinci regnuri (Animalia, Plantae, Fungus, Protista și Monera). Unele clasificări recente bazate pe cladistica modernă au abandonat în mod explicit termenul de regn, observând că regnurile tradiționale nu sunt monofiletice, ceea ce înseamnă că nu sunt formate din toți descendenții unui strămoș comun.

Definiție și termeni asociați

Când Carl Linnaeus a introdus sistemul de nomenclatură bazat pe rang în biologie în 1735, cel mai înalt rang a primit numele de „regn” și a fost urmat de alte patru ranguri principale: clasă, ordin, gen și specie.[1] Ulterior au fost introduse alte două ranguri principale, clasificarea devenind astfel: regn, filum sau încrengătură, clasă, ordin, familie, gen și specie.[2] În 1990, deasupra regnului a fost introdus rangul de domeniu.[3]

PSe pot adăuga prefixe, astfel încât subregnul (subregnum) și infraregnul (cunoscut și sub numele de infraregnum) sunt cele două poziții imediat sub regn. În unele sisteme de clasificare, ramura (latină: ramus) poate fi inserată între subregn și infraregn, de exemplu, Protostomia și Deuterostomia în clasificarea Cavalier-Smith.[4]

Istoric

Sistemul celor două regnuri

Clasificarea ființelor vii în animale și plante este una antică. Aristotel (384-322 î.Hr.) a clasificat speciile de animale în Istoria animalelor, în timp ce elevul său Teofrast (c. 371 – c. 287 î.Hr.) a scris o lucrare paralelă, Historia Plantarum, despre plante.[5]

Carl Linnaeus (1707–1778) a pus bazele nomenclaturii biologice moderne, reglementate acum de codurile de nomenclatură, în 1735. El a distins două regnuri ale viețuitoarelor: Regnum Animale („regnul animal”) și Regnum Vegetabile („regnul vegetal”, pentru plante). Linnaeus a inclus și minerale în sistemul său de clasificare, plasându-le într-un al treilea regn, Regnum Lapideum.

Viață

Regnum Animale (animale)

Regnum Vegetabile ('vegetale'/plante)

Non‑viață

Regnum Lapideum (minerale)

Sistemul celor trei regnuri

Arborele celor trei regnuri ale vieții conform lui Haeckel (1866).

În 1674, Antonie van Leeuwenhoek, adesea numit „tatăl microscopiei”, a trimis Societății Regale din Londra o copie a primelor sale observații ale organismelor microscopice unicelulare. Până atunci, existența unor astfel de organisme microscopice era în întregime necunoscută. În ciuda acestui fapt, Linnaeus nu a inclus nici un organism microscopic în taxonomia sa originală.

La început, organismele microscopice au fost clasificate în regnurile animale și vegetale. Cu toate acestea, la mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit clar pentru mulți că „dihotomia existentă a regnurilor vegetale și animale [devenise] estompată rapid la granițele sale și depășită”.[6]

În 1860, John Hogg a propus Protoctista, un al treilea regn al vieții compus din „toate organismele inferioare sau ființe organice primare”; el a păstrat Regnum Lapideum ca al patrulea regn al mineralelor.[6] În 1866, Ernst Haeckel a propus ca al treilea regn al vieții, Protista, pentru „organisme neutre” sau „regnul formelor primitive”, care nu erau nici animale, nici vegetale; el nu a inclus Regnum Lapideum în schema sa.[6] Haeckel a revizuit conținutul acestui regn de mai multe ori înainte de a se stabili la o diviziune bazată pe faptul dacă organismele erau unicelulare (Protista) sau multicelulare (animale și plante).[6]

Viață

Regnul Protista sau Protoctista

Regnul Plantae

Regnul Animalia

Non‑viață

Regnum Lapideum (minerale)

Patru regnuri

Dezvoltarea microscopiei a relevat distincții importante între acele organisme ale căror celule nu au un nucleu distinct (procariote) și organismele ale căror celule au un nucleu distinct (eucariote). În 1937, Édouard Chatton a introdus termenii „procariote” și „eucariote” pentru a diferenția aceste organisme.[7]

În 1938, Herbert Copeland a propus o clasificare cu patru regnuri prin crearea unui nou regn Monera al organismelor procariote. În cartea sa din 1904, Minunile vieții, el a plasat algele albastre-verzi (sau Phycochromacea) în Monera; acest lucru va câștiga treptat acceptarea, iar algele albastre-verzi vor fi clasificate ca bacterii în filum Cyanobacteria.[6][7]

În anii 1960, Roger Stanier și C. B. van Niel au promovat și popularizat lucrările anterioare ale lui Édouard Chatton, în special în lucrarea lor din 1962, „Conceptul Bacterium”; aceasta a creat, pentru prima dată, un rang deasupra regnului – un super-regn sau imperiu – cu un sistem de două imperii procariote și eucariote.[7] Sistemul cu două imperii va fi extins mai târziu la sistemul cu trei domenii: Archaea, Bacteria și Eukaryota.[8]

Viață
Domeniul Prokaryota

Regnul Monera

Domeniul Eukaryota

Regnul Protista sau Protoctista

Regnul Plantae

Regnul Animalia

Cinci regnuri

Unii au recunoscut diferențele dintre ciuperci și alte organisme considerate plante. Haeckel mutase ciupercile din Plantae în Protista după clasificarea sa inițială,[6] dar această separare a fost ignorată de către oamenii de știință din vremea sa. Robert Whittaker a recunoscut regnul suplimentar pentru ciuperci. Sistemul rezultat cu cinci regnuri, propus în 1969 de Whittaker, a devenit un standard popular și cu oarecare rafinament este încă utilizat în multe lucrări și stă la baza noilor sisteme multiregionale. Se bazează în principal pe diferențele de nutriție; plantele sale erau în mare parte multicelulare autotrofe, Animalia multicelulare heterotrofe și Fungi multicelulare saprotrofe.

Celelalte două regnuri, Protista și Monera, includeau colonii celulare unicelulare și simple.[9] Sistemul celor cinci regnuri poate fi combinat cu sistemul celor două imperii. În sistemul Whittaker, Plantae include câteva alge. În alte sisteme, cum ar fi sistemul de cinci regnuri al lui Lynn Margulis, plantele includ doar plantele de uscat (Embryophyta), iar Protoctista are o definiție mai largă.[10]

După publicarea sistemului Whittaker, modelul celor cinci regnuri a început să fie utilizat în mod obișnuit în manualele de biologie de liceu.[11] În ciuda dezvoltării de la două regnuri la cinci în rândul celor mai mulți oameni de știință, unii autori încă din 1975 au continuat să folosească un sistem tradițional cu două regnuri de animale și plante, împărțind regnul plantelor în subregnul Prokaryota (bacterii și cianobacterii), Mycota (ciuperci și presupuse rude) și Chlorota (alge și plante terestre).[12]

Viață
Domeniul Prokaryota

Regnul Monera

Domeniul Eukaryota

Regnul Protista sau Protoctista

Regnul Plantae

Regnul Fungi

Regnul Animalia

Șase regnuri

În 1977, Carl Woese și colegii săi au propus subdiviziunea fundamentală a procariotelor în Eubacteria (denumită ulterior Bacteria) și Archaebacteria (denumită ulterior Archaea), pe baza structurii ARN ribozomal;[13] acest lucru va duce mai târziu la propunerea a trei „domenii” ale vieții, Bacteria, Archaea și Eukaryota.[3] Combinat cu modelul cu cinci regnuri, acesta a creat un model cu șase regnuri, unde regnul Monera este înlocuit de regnurile Bacteria și Archaea.[14] Acest model cu șase regnuri este utilizat în mod obișnuit în manualele recente de biologie din liceul american, dar a primit critici pentru compromiterea consensului științific actual.[11] Dar împărțirea procariotelor în două regnuri rămâne în uz cu schema recentă de șapte regnuri a lui Thomas Cavalier-Smith, deși diferă în primul rând prin faptul că Protista este înlocuit de Protozoa și Chromista.[15]

Viață
Domeniul Prokaryota

Regnul Eubacteria (Bacteria)

Regnul Archaebacteria (Archaea)

Domeniul Eukaryota

Regnul Protista sau Protoctista

Regnul Plantae

Regnul Fungus

Regnul Animalia

Linnaeus
1735[16] 		Haeckel
1866[17] 		Chatton
1925[18] 		Copeland
1938[19] 		Whittaker
1969[20] 		Woese et al.
1990[21] 		Cavalier-Smith
1998[22] 		Cavalier-Smith
2015[23]
2 regnuri 3 regnuri 2 domenii 4 regnuri 5 regnuri 3 domenii 2 domenii, 6 regnuri 2 domenii, 7 regnuri
(netratat) Protista Prokaryota Monera Monera Bacteria Bacteria Bacteria
Archaea Archaea
Eukaryota Protista Protista Eucarya Protozoa Protozoa
Chromista Chromista
Vegetabilia Plantae Plantae Plantae Plantae Plantae
Fungi Fungi Fungi
Animalia Animalia Animalia Animalia Animalia Animalia
Articol principal: Regn (biologie)#Rezumat.

Referințe

  1. ^ Linnaeus, C. (). Systemae Naturae, sive regna tria naturae, systematics proposita per classes, ordines, genera & species. 
  2. ^ See e.g. McNeill, J.; et al., ed. (). International Code of Botanical Nomenclature (Vienna Code) adopted by the Seventeenth International Botanical Congress, Vienna, Austria, July 2005 (ed. electronic). Vienna: International Association for Plant Taxonomy. Arhivat din original la . Accesat în . ,„article 3.1”. 
  3. ^ a b Woese, C.R.; Kandler, O.; Wheelis, M.L. (). „Towards a natural systs: proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 87 (12): 4576–9. Bibcode:1990PNAS...87.4576W. doi:10.1073/pnas.87.12.4576. PMC 54159 Accesibil gratuit. PMID 2112744. 
  4. ^ Cavalier-Smith, T. (). „A revised six-kingdom system of life”. Biological Reviews. 73 (3): 203–66. doi:10.1111/j.1469-185X.1998.tb00030.x. PMID 9809012. 
  5. ^ Singer, Charles J. (). A short history of biology, a general introduction to the study of living things. Oxford: Clarendon Press. OCLC 1197036. 
  6. ^ a b c d e f Scamardella, Joseph M. (). „Not plants or animals: a brief history of the origin of Kingdoms Protozoa, Protista and Protoctista”. International Microbiology. 2 (4): 207–16. PMID 10943416. 
  7. ^ a b c Sapp, J. (). „The Prokaryote-Eukaryote Dichotomy: Meanings and Mythology”. Microbiology and Molecular Biology Reviews. 69 (2): 292–305. doi:10.1128/MMBR.69.2.292-305.2005. PMC 1197417 Accesibil gratuit. PMID 15944457. 
  8. ^ Stanier, R.Y.; Van Neil, C.B. (). „The concept of a bacterium”. Archiv für Mikrobiologie. 42 (1): 17–35. doi:10.1007/BF00425185. PMID 13916221. 
  9. ^ Whittaker, R.H. (ianuarie 1969). „New concepts of kingdoms or organisms. Evolutionary relations are better represented by new classifications than by the traditional two kingdoms”. Science. 163 (3863): 150–60. Bibcode:1969Sci...163..150W. CiteSeerX 10.1.1.403.5430 Accesibil gratuit. doi:10.1126/science.163.3863.150. PMID 5762760. 
  10. ^ Margulis, Lynn; Chapman, Michael J. (). Kingdoms and Domains: An Illustrated Guide to the Phyla of Life on Earth. Academic Press. ISBN 9780080920146. 
  11. ^ a b Case, Emily (). „Teaching Taxonomy: How Many Kingdoms?”. American Biology Teacher (în engleză). pp. 472–477. Accesat în . 
  12. ^ Palmer, E. Laurence; Fowler, Seymour H (ianuarie 1975). Fieldbook of Natural HistoryNecesită înregistrare gratuită (ed. 2nd). McGraw-Hill. ISBN 978-0-070-48425-2. 
  13. ^ Balch, W.E.; Magrum, L.J.; Fox, G.E.; Wolfe, C.R.; Woese, C.R. (august 1977). „An ancient divergence among the bacteria”. J. Mol. Evol. 9 (4): 305–11. Bibcode:1977JMolE...9..305B. doi:10.1007/BF01796092. PMID 408502. 
  14. ^ „The Six Kingdoms”. www.ric.edu. Rhode Island College. Accesat în . 
  15. ^ Ruggiero, Michael A.; Gordon, Dennis P.; Orrell, Thomas M.; Bailly, Nicolas; Bourgoin, Thierry; Brusca, Richard C.; Cavalier-Smith, Thomas; Guiry, Michael D.; Kirk, Paul M.; Thuesen, Erik V. (). „A higher level classification of all living organisms”. PLOS ONE. 10 (4): e0119248. Bibcode:2015PLoSO..1019248R. doi:10.1371/journal.pone.0119248. PMC 4418965 Accesibil gratuit. PMID 25923521. 
  16. ^ Linnaeus, C. (). Systemae Naturae, sive regna tria naturae, systematics proposita per classes, ordines, genera & species. 
  17. ^ Haeckel, E. (). Generelle Morphologie der Organismen. Reimer, Berlin. 
  18. ^ Chatton, É. (). „Pansporella perplexa. Réflexions sur la biologie et la phylogénie des protozoaires”. Annales des Sciences Naturelles - Zoologie et Biologie Animale. 10-VII: 1–84. 
  19. ^ Copeland, H. (). „The kingdoms of organisms”. Quarterly Review of Biology. 13: 383–420. doi:10.1086/394568. 
  20. ^ Whittaker, R. H. (ianuarie 1969). „New concepts of kingdoms of organisms”. Science. 163 (3863): 150–60. Bibcode:1969Sci...163..150W. doi:10.1126/science.163.3863.150. PMID 5762760. 
  21. ^ Woese, C.; Kandler, O.; Wheelis, M. (). „Towards a natural system of organisms:proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 87 (12): 4576–9. Bibcode:1990PNAS...87.4576W. doi:10.1073/pnas.87.12.4576. PMC 54159 Accesibil gratuit. PMID 2112744. 
  22. ^ Cavalier-Smith, T. (). „A revised six-kingdom system of life”. Biological Reviews. 73 (03): 203–66. doi:10.1111/j.1469-185X.1998.tb00030.x. PMID 9809012. 
  23. ^ Ruggiero, Michael A.; Gordon, Dennis P.; Orrell, Thomas M.; Bailly, Nicolas; Bourgoin, Thierry; Brusca, Richard C.; Cavalier-Smith, Thomas; Guiry, Michael D.; Kirk, Paul M.; Thuesen, Erik V. (). „A higher level classification of all living organisms”. PLOS ONE. 10 (4): e0119248. Bibcode:2015PLoSO..1019248R. doi:10.1371/journal.pone.0119248. PMC 4418965 Accesibil gratuit. PMID 25923521. 

Legături externe


v • d • m
Unități taxonomice
Supraregn • Regn • Subregn • Infraregn
Supraordin • Ordin • Subordin • Infraordin
Specie • Subspecie (Rasă)  • Formă
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regn&oldid=14090202