Sari la conținut

Vânător-culegător: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
Diferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Pagină nouă: thumb|350px|[[San (popor)|Boșimani din Namibia]] Un '''vânător-culegător''' este un om nomad <ref>[https://www.history.com/topics/pre-hi...
 
Fără descriere a modificării
Linia 5: Linia 5:


Doar câteva societăți contemporane sunt clasificate ca vânători-culegători, iar multe își completează hrana cu [[horticultură]] sau [[păstorit]].<ref name=":0">{{Cite book|title=Why Forage? Hunters and Gatherers in the Twenty-first Century|editor-last=Codding|editor-first=Brian F.|editor-last2=Kramer|editor-first2=Karen L.|publisher=School for Advanced Research, University of New Mexico Press|year=2016|isbn=978-0826356963|location=Santa Fe; Albuquerque}}</ref><ref>{{Cite book|title=Why Forage? Hunters and Gatherers in the Twenty-First Century|last=Greaves|first=Russell D.|display-authors=etal|publisher=School for Advanced Research, University of New Mexico Press|year=2016|isbn=978-0826356963|location=Santa Fe, Albuquerque|pages=241–262|chapter=Economic activities of twenty-first century foraging populations}}</ref> Contrar [[Listă de concepții greșite|concepției greșite obișnuite]], vânătorii-culegători sunt în mare parte bine hrăniți, mai degrabă decât înfometați.<ref>Visualizing Human Geography, Second edition, Alyson L. Greiner</ref>
Doar câteva societăți contemporane sunt clasificate ca vânători-culegători, iar multe își completează hrana cu [[horticultură]] sau [[păstorit]].<ref name=":0">{{Cite book|title=Why Forage? Hunters and Gatherers in the Twenty-first Century|editor-last=Codding|editor-first=Brian F.|editor-last2=Kramer|editor-first2=Karen L.|publisher=School for Advanced Research, University of New Mexico Press|year=2016|isbn=978-0826356963|location=Santa Fe; Albuquerque}}</ref><ref>{{Cite book|title=Why Forage? Hunters and Gatherers in the Twenty-First Century|last=Greaves|first=Russell D.|display-authors=etal|publisher=School for Advanced Research, University of New Mexico Press|year=2016|isbn=978-0826356963|location=Santa Fe, Albuquerque|pages=241–262|chapter=Economic activities of twenty-first century foraging populations}}</ref> Contrar [[Listă de concepții greșite|concepției greșite obișnuite]], vânătorii-culegători sunt în mare parte bine hrăniți, mai degrabă decât înfometați.<ref>Visualizing Human Geography, Second edition, Alyson L. Greiner</ref>

==Stil de viață==
[[File:Mandan girls gathering berries.JPG|thumb|250px|Femei indiene din grupul [[Mandani]] care culeg fructe sălbatice, 1908]]

===Habitat și populație===
Majoritatea vânătorilor-culegători sunt nomazi sau semi-nomazi și trăiesc în așezări temporare. Comunitățile mobile construiesc de obicei adăposturi folosind materiale de construcție nepermanente sau pot folosi adăposturi de roci naturale, acolo unde sunt disponibile.

Unele culturi de vânători-culegători, cum ar fi popoarele indigene de pe coasta de nord-vest a Pacificului și iacutii, au trăit în medii deosebit de bogate, care le-au permis să fie sedentare sau semi-sedentare. Printre cele mai vechi exemple de așezări permanente se numără cultura Osipovka (acum 14.000-10.300 de ani),<ref>[https://books.google.no/books?id=dIuADwAAQBAJ&pg=PA346&lpg=PA346&dq=Osipovka+culture+(14%E2%80%9310.3+ka+BP)&source=bl&ots=fgi28n6FhU&sig=ACfU3U1Uf2bWfuKZSdoXznIPQqVnj7IOPw&hl=no&sa=X&ved=2ahUKEwjT2srjh7znAhVDxIsKHbqYA9MQ6AEwAHoECAcQAQ#v=onepage&q=Osipovka%20culture%20(14%E2%80%9310.3%20ka%20BP)&f=false Climate Changes in the Holocene: Impacts and Human Adaptation]</ref> care trăia într-un mediu bogat în pești, ce le-a permis să rămână în același loc tot anul.<ref>[http://siberiantimes.com/science/casestudy/news/cooking-secrets-of-the-neolithic-era-revealed-in-groundbreaking-scientific-tests/ Cooking secrets of the Neolithic era revealed in groundbreaking scientific tests]</ref> Un grup, Chumash, avea cea mai mare densitate de populație înregistrată din orice societate de vânători-culegători cunoscuți, cu aproximativ 21,6 persoane/mi<sup>2</sup>.<ref>{{cite journal |url=https://www.hakaimagazine.com/features/brine-revolution/ |title=The Brine Revolution |journal=Hakai Magazine |first=Heather |last=Pringle |date=22 April 2015 |access-date=24 June 2019 |publisher=Tula Foundation and Hakai Institute}}</ref>

===Structura socială și economică===
Vânătorii-culegători tind să aibă un etos social egalitar,<ref name="PropertyEquality">{{cite book |last1=Widlok |first1=Thomas |last2=Tadesse |first2=Wolde Gossa |title=Property and Equality |date=2006 |publisher=Berghahn Books |isbn=9781845452131 |pages=ix–x |url=https://books.google.com/books?id=3b6uo2ZLz_EC&q=egalitarian+hunter-gatherer |access-date=6 July 2019 |language=en}}</ref> deși vânătorii-culegători stabili (de exemplu, cei care locuiesc pe coasta de nord-vest a Americii de Nord) sunt o excepție de la această regulă.<ref name="Lourandos">{{cite book |last1=Lourandos |first1=Harry |title=Continent of Hunter-Gatherers: New Perspectives in Australian Prehistory |date=1997 |publisher=Cambridge University Press |isbn=9780521359467 |page=24 |url=https://books.google.com/books?id=tTy-I8no1MwC&q=egalitarian+hunter-gatherer |access-date=6 July 2019 |language=en}}</ref><ref name="Fitzhugh">{{cite book |last1=Fitzhugh |first1=Ben |title=The Evolution of Complex Hunter-Gatherers: Archaeological Evidence from the North Pacific |date=2003 |publisher=Springer Science & Business Media |isbn=9780306478536 |pages=4–5 |url=https://books.google.com/books?id=FLH-fMsjyM8C&q=egalitarian+hunter-gatherer |language=en}}</ref> Aproape toți vânătorii-culegători africani sunt egalitari, femeile fiind la fel de influente și puternice ca bărbații.<ref>Karen Endicott 1999. "Gender relations in hunter-gatherer societies". In R.B. Lee and R. Daly (eds), ''The Cambridge Encyclopedia of Hunters and Gatherers.'' Cambridge: Cambridge University Press, pp. 411–418.</ref> De exemplu, [[San (popor)|poporul san]] sau „boșimanii” din Africa de Sud au obiceiuri sociale care descurajează puternic acumularea și manifestările de autoritate și încurajează egalitatea economică prin partajarea produselor alimentare și materiale.<ref name="Cashdan">{{cite journal |last=Cashdan |first=Elizabeth A. |title=Egalitarianism among Hunters and Gatherers |journal=American Anthropologist |date=1980 |volume=82 |issue=1 |pages=116–120 |issn=0002-7294 |doi=10.1525/aa.1980.82.1.02a00100}}</ref> [[Karl Marx]] a definit acest sistem socio-economic ca fiind comunismul primitiv.<ref>Scott, John; Marshall, Gordon (2007). ''A Dictionary of Sociology''. US: Oxford University Press. {{ISBN|978-0-19-860987-2}}.</ref>

[[File:Mbendjele meat sharing.jpg|thumb|left|Distribuirea cărnii Mbendjele]]

Una dintre cele mai apropiate rude ale oamenilor, cimpanzeii, folosesc ierarhii care sunt adesea dominate de un mascul alfa. Atât de mare este contrastul cu vânătorii-culegători umani, încât paleoantropologii susțin că rezistența la dominare a fost un factor cheie care a condus la apariția evoluției [[conștiință|conștiinței]] umane, a [[limbaj]]ului și a organizării sociale.<ref>{{cite journal | last1 = Erdal | first1 = D. | last2 = Whiten | first2 = A. | year = 1994 | title = On human egalitarianism: an evolutionary product of Machiavellian status escalation? | journal = Current Anthropology | volume = 35 | issue = 2| pages = 175–183 | doi=10.1086/204255| s2cid = 53652577 }}</ref><ref>Erdal, D. and A. Whiten 1996. Egalitarianism and Machiavellian intelligence in human evolution. In P. Mellars and K. Gibson (eds), ''Modelling the early human mind.'' Cambridge: McDonald Institute Monographs.</ref><ref>Christopher Boehm (2001). [https://books.google.com/?id=ljxS8gUlgqgC ''Hierarchy in the Forest: The Evolution of Egalitarian Behavior''], Cambridge, MA: Harvard University Press.</ref>

Antropologii susțin că vânătorii-culegători nu au lideri permanenți.<ref name=gowdy>{{cite book |title=Limited Wants, Unlimited Means: A Reader on Hunter-Gatherer Economics and the Environment |last=Gowdy |first=John M. |year=1998 |publisher=Island Press |location=St Louis |isbn=1-55963-555-X |page=342}}</ref><ref name=Dahlberg>{{cite book |last=Dahlberg |first=Frances |url=https://books.google.com/books?id=eTPULzP1MZAC&q=Gathering+and+Hominid+Adaptation&pg=PA120 |title=Woman the Gatherer |location=London |publisher=Yale University Press |year=1975 |isbn=0-300-02989-6}}</ref><ref>Erdal, D. & Whiten, A. (1996) "Egalitarianism and Machiavellian Intelligence in Human Evolution" in Mellars, P. & Gibadfson, K. (eds) Modelling the Early Human Mind. Cambridge MacDonald Monograph Series</ref> Pe lângă egalitatea socială și economică din societățile de vânători-culegători, există adesea, deși nu întotdeauna, și paritate sexuală.<ref name=gowdy /> Vânătorii-culegători sunt adesea grupați în funcție de rudenie și apartenență la trib.<ref name=Kiefer>{{cite web |url=http://www.suluarchipelago.com/E20Website2002/default.htm |title=Anthropology E-20 |access-date=2008-03-11 |author=Thomas M. Kiefer |date=Spring 2002 |work=Lecture 8 Subsistence, Ecology and Food production |publisher=Harvard University |archive-url=https://web.archive.org/web/20080410021259/http://www.suluarchipelago.com/E20Website2002/default.htm |archive-date=2008-04-10 |url-status=dead }}</ref> Reședința postmaritală în rândul vânătorilor-culegători tinde să fie matrilocală, cel puțin inițial.<ref>{{cite journal | last1 = Marlowe | first1 = Frank W. | year = 2004 | title = Marital residence among foragers | journal = Current Anthropology | volume = 45 | issue = 2| pages = 277–284 | doi=10.1086/382256| s2cid = 145129698 }}</ref> Tinerele mame se pot bucura de sprijin pentru îngrijirea copiilor de la propriile mame, care continuă să locuiască în apropiere în aceeași tabără.<ref>{{cite journal | last1 = Hawkes | first1 = K. | last2 = O'Connell | first2 = J. F. | last3 = Jones | first3 = N. G. Blurton | last4 = Alvarez | first4 = H. P. | last5 = Charnov | first5 = E. L. | year = 1998 | title = Grandmothering, Menopause, and the Evolution of Human Life-Histories | url = http://digitalrepository.unm.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1000&context=biol_fsp| journal = Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America | volume = 95 | issue = 3| pages = 1336–1339 | doi=10.1073/pnas.95.3.1336 | pmid=9448332 | pmc=18762| bibcode = 1998PNAS...95.1336H }}</ref> Sistemele de rudenie și descendență în rândul vânătorilor-culegători au fost relativ flexibile, deși există dovezi că rudenia umană timpurie, în general, a avut tendința de a fi matriliniară.<ref>Knight, C. 2008. "Early human kinship was matrilineal". In N. J. Allen, H. Callan, R. Dunbar and W. James (eds.), ''Early Human Kinship''. Oxford: Blackwell, pp. 61–82.</ref>


==Note==
==Note==

Versiunea de la 12 ianuarie 2021 13:21

Boșimani din Namibia

Un vânător-culegător este un om nomad [1] care trăiește într-o societate în care majoritatea sau toate alimentele sunt obținute prin colectarea plantelor sălbatice și vânarea animalelor sălbatice. Societățile de vânători-culegători stau în contrast cu societățile agricole, care se bazează în principal pe specii domesticite, deși granițele dintre cele două nu sunt distincte.

Din punct de vedere istoric, societățile de vânători-culegători reprezintă primele forme de subzistență ale speciei umane, care constau în extragerea resurselor direct din natură. În urma invenției agriculturii, vânătorii-culegători care nu s-au schimbat au fost strămutați sau cuceriți de grupurile de agricultori sau de păstori din majoritatea părților lumii.[2] Cu toate acestea, diviziunea dintre cele două nu mai este presupusă a fi un eveniment fundamental în istoria umanității și nu există neapărat o ierarhie care plasează agricultura și industria în vârf, ca obiectiv care trebuie atins.[3]

Doar câteva societăți contemporane sunt clasificate ca vânători-culegători, iar multe își completează hrana cu horticultură sau păstorit.[4][5] Contrar concepției greșite obișnuite, vânătorii-culegători sunt în mare parte bine hrăniți, mai degrabă decât înfometați.[6]

Stil de viață

Femei indiene din grupul Mandani care culeg fructe sălbatice, 1908

Habitat și populație

Majoritatea vânătorilor-culegători sunt nomazi sau semi-nomazi și trăiesc în așezări temporare. Comunitățile mobile construiesc de obicei adăposturi folosind materiale de construcție nepermanente sau pot folosi adăposturi de roci naturale, acolo unde sunt disponibile.

Unele culturi de vânători-culegători, cum ar fi popoarele indigene de pe coasta de nord-vest a Pacificului și iacutii, au trăit în medii deosebit de bogate, care le-au permis să fie sedentare sau semi-sedentare. Printre cele mai vechi exemple de așezări permanente se numără cultura Osipovka (acum 14.000-10.300 de ani),[7] care trăia într-un mediu bogat în pești, ce le-a permis să rămână în același loc tot anul.[8] Un grup, Chumash, avea cea mai mare densitate de populație înregistrată din orice societate de vânători-culegători cunoscuți, cu aproximativ 21,6 persoane/mi2.[9]

Structura socială și economică

Vânătorii-culegători tind să aibă un etos social egalitar,[10] deși vânătorii-culegători stabili (de exemplu, cei care locuiesc pe coasta de nord-vest a Americii de Nord) sunt o excepție de la această regulă.[11][12] Aproape toți vânătorii-culegători africani sunt egalitari, femeile fiind la fel de influente și puternice ca bărbații.[13] De exemplu, poporul san sau „boșimanii” din Africa de Sud au obiceiuri sociale care descurajează puternic acumularea și manifestările de autoritate și încurajează egalitatea economică prin partajarea produselor alimentare și materiale.[14] Karl Marx a definit acest sistem socio-economic ca fiind comunismul primitiv.[15]

Distribuirea cărnii Mbendjele

Una dintre cele mai apropiate rude ale oamenilor, cimpanzeii, folosesc ierarhii care sunt adesea dominate de un mascul alfa. Atât de mare este contrastul cu vânătorii-culegători umani, încât paleoantropologii susțin că rezistența la dominare a fost un factor cheie care a condus la apariția evoluției conștiinței umane, a limbajului și a organizării sociale.[16][17][18]

Antropologii susțin că vânătorii-culegători nu au lideri permanenți.[19][20][21] Pe lângă egalitatea socială și economică din societățile de vânători-culegători, există adesea, deși nu întotdeauna, și paritate sexuală.[19] Vânătorii-culegători sunt adesea grupați în funcție de rudenie și apartenență la trib.[22] Reședința postmaritală în rândul vânătorilor-culegători tinde să fie matrilocală, cel puțin inițial.[23] Tinerele mame se pot bucura de sprijin pentru îngrijirea copiilor de la propriile mame, care continuă să locuiască în apropiere în aceeași tabără.[24] Sistemele de rudenie și descendență în rândul vânătorilor-culegători au fost relativ flexibile, deși există dovezi că rudenia umană timpurie, în general, a avut tendința de a fi matriliniară.[25]

Note

  1. ^ Hunter-Gatherers, HISTORY.com
  2. ^ Stephens, Lucas; Fuller, Dorian; Boivin, Nicole; Rick, Torben; Gauthier, Nicolas; Kay, Andrea; Marwick, Ben; Armstrong, Chelsey Geralda; Barton, C. Michael (). „Archaeological assessment reveals Earth's early transformation through land use”. Science (în engleză). 365 (6456): 897–902. Bibcode:2019Sci...365..897S. doi:10.1126/science.aax1192. ISSN 0036-8075. PMID 31467217. 
  3. ^ Griffiths, Billy (). Deep Time Dreaming: Uncovering Ancient Australia. Black Inc. pp. 254–256. ISBN 9781760640446. 
  4. ^ Codding, Brian F.; Kramer, Karen L., ed. (). Why Forage? Hunters and Gatherers in the Twenty-first Century. Santa Fe; Albuquerque: School for Advanced Research, University of New Mexico Press. ISBN 978-0826356963. 
  5. ^ Greaves, Russell D.; et al. (). „Economic activities of twenty-first century foraging populations”. Why Forage? Hunters and Gatherers in the Twenty-First Century. Santa Fe, Albuquerque: School for Advanced Research, University of New Mexico Press. pp. 241–262. ISBN 978-0826356963. 
  6. ^ Visualizing Human Geography, Second edition, Alyson L. Greiner
  7. ^ Climate Changes in the Holocene: Impacts and Human Adaptation
  8. ^ Cooking secrets of the Neolithic era revealed in groundbreaking scientific tests
  9. ^ Pringle, Heather (). „The Brine Revolution”. Hakai Magazine. Tula Foundation and Hakai Institute. Accesat în . 
  10. ^ Widlok, Thomas; Tadesse, Wolde Gossa (). Property and Equality (în engleză). Berghahn Books. pp. ix–x. ISBN 9781845452131. Accesat în . 
  11. ^ Lourandos, Harry (). Continent of Hunter-Gatherers: New Perspectives in Australian Prehistory (în engleză). Cambridge University Press. p. 24. ISBN 9780521359467. Accesat în . 
  12. ^ Fitzhugh, Ben (). The Evolution of Complex Hunter-Gatherers: Archaeological Evidence from the North Pacific (în engleză). Springer Science & Business Media. pp. 4–5. ISBN 9780306478536. 
  13. ^ Karen Endicott 1999. "Gender relations in hunter-gatherer societies". In R.B. Lee and R. Daly (eds), The Cambridge Encyclopedia of Hunters and Gatherers. Cambridge: Cambridge University Press, pp. 411–418.
  14. ^ Cashdan, Elizabeth A. (). „Egalitarianism among Hunters and Gatherers”. American Anthropologist. 82 (1): 116–120. doi:10.1525/aa.1980.82.1.02a00100. ISSN 0002-7294. 
  15. ^ Scott, John; Marshall, Gordon (2007). A Dictionary of Sociology. US: Oxford University Press. ISBN: 978-0-19-860987-2.
  16. ^ Erdal, D.; Whiten, A. (). „On human egalitarianism: an evolutionary product of Machiavellian status escalation?”. Current Anthropology. 35 (2): 175–183. doi:10.1086/204255. 
  17. ^ Erdal, D. and A. Whiten 1996. Egalitarianism and Machiavellian intelligence in human evolution. In P. Mellars and K. Gibson (eds), Modelling the early human mind. Cambridge: McDonald Institute Monographs.
  18. ^ Christopher Boehm (2001). Hierarchy in the Forest: The Evolution of Egalitarian Behavior, Cambridge, MA: Harvard University Press.
  19. ^ a b Gowdy, John M. (). Limited Wants, Unlimited Means: A Reader on Hunter-Gatherer Economics and the Environment. St Louis: Island Press. p. 342. ISBN 1-55963-555-X. 
  20. ^ Dahlberg, Frances (). Woman the Gatherer. London: Yale University Press. ISBN 0-300-02989-6. 
  21. ^ Erdal, D. & Whiten, A. (1996) "Egalitarianism and Machiavellian Intelligence in Human Evolution" in Mellars, P. & Gibadfson, K. (eds) Modelling the Early Human Mind. Cambridge MacDonald Monograph Series
  22. ^ Thomas M. Kiefer (). „Anthropology E-20”. Lecture 8 Subsistence, Ecology and Food production. Harvard University. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Marlowe, Frank W. (). „Marital residence among foragers”. Current Anthropology. 45 (2): 277–284. doi:10.1086/382256. 
  24. ^ Hawkes, K.; O'Connell, J. F.; Jones, N. G. Blurton; Alvarez, H. P.; Charnov, E. L. (). „Grandmothering, Menopause, and the Evolution of Human Life-Histories”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 95 (3): 1336–1339. Bibcode:1998PNAS...95.1336H. doi:10.1073/pnas.95.3.1336. PMC 18762 Accesibil gratuit. PMID 9448332. 
  25. ^ Knight, C. 2008. "Early human kinship was matrilineal". In N. J. Allen, H. Callan, R. Dunbar and W. James (eds.), Early Human Kinship. Oxford: Blackwell, pp. 61–82.

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vânător-culegător
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vânător-culegător&oldid=13830409