Sari la conținut

Sindromul nefritic: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
m Revenit asupra a 1 modificare a lui 109.101.125.52 (D) identificată ca vandalism la ultima versiune a lui Andrei Stroe. (TW)
Etichetă: Anulare
Creată prin traducerea paginii „Nephritic syndrome
Linia 1: Linia 1:
{{referințe|dată=mai 2012}}
'''Sindromul nefritic acut''' este o boală renală acută determinată de un proces inflamator localizat la nivelul [[glomerul renal|glomerulilor renali]]. Sindromul nefritic acut se caracterizează prin:
*debutul brusc al semnelor de suferință renală;
*tabloul clinico-biologic: [[hematurie]], [[proteinurie]], [[edem]]e, [[hipertensiune arterială]] reversibilă.


{{Infobox medical condition (new)||name=Nephritic syndrome|image=File:MicroHematuria.JPG|caption=Hematuria (one of the symptoms of ''Nephritic syndrome'')|pronounce=|field=|synonyms='''Acute nephritic syndrome'''<ref>{{DorlandsDict|nine/20711646|acute nephritic syndrome}}</ref>|symptoms=|complications=|onset=|duration=|types=|causes=Infectious, autoimmune, or thrombotic<ref name=cause/>|risks=|diagnosis=Urinalysis, kidney biopsy<ref name=NIH/>|differential=|prevention=|treatment=Antihypertensives <ref name=treat/>|medication=|prognosis=|frequency=|deaths=}} '''Sindromul''' nefritic este un [[sindrom]] ce cuprinde semnele nefritei, care este o boală a rinichilor ce implică [[Inflamație|inflamația]] . Adesea apare în glomerulonefrită, ce se caracterizează printr-o membrană glomerulară subterană subțire și pori mici în podocitele glomerulului, suficient de mari pentru a permite [[Proteină|proteinelor]] și [[Eritrocit|celulelor roșii din sânge]] să treacă în [[urină]] (producând proteinurie și hematurie). În schimb, [[Sindrom nefrotic|sindromul nefrotic]] se caracterizează prin proteine ce trec în urină. Sindromul nefritic, ca și sindromul nefrotic, poate implica hipoalbuminemie, datorită prezenței [[Albumină|albuminei]] proteica e, ce se deplasează din [[sânge]] în urină. {{Necesită citare medicală|date=October 2015}}
==Etiologie==
<sup class="noprint Inline-Template Template-Fact" data-ve-ignore="true">&#x5B; ''[[Wikipedia:Surse de încredere (medicină)|<span title="Material near this tag needs references to reliable medical sources. (October 2015)">este nevoie de citare medicală</span>]]'' &#x5D;</sup>
Apariția sindromului nefritic acut poate fi determinată de:
#'''Infecții:'''
:*[[Bacterie|bacterii]]: streptococ, [[Streptococcus pneumoniae|pneumococ]], [[Staphylococcus|stafilococ]];
:*[[virus]]uri: virusul citomegalic, [[Hepatită B|virusul hepatitei B]];
:*[[Parazit|paraziți]]: ''[[Trichinella spiralis]]'', ''[[Toxoplasma gondii]]'';
#'''Boli de sistem''': lupus eritematos sistemic
#'''Glomerulonefrite primitive'''


== Semne și simptome ==
==Referințe==
Istoric, sindromul nefritic a fost descris ca o prezentare a triadei clasice de simptome: hematurie, hipertensiune și azotemie culminând cu [[Insuficiență renală|insuficiență renală.]] Această triadă contrastează cu pentada clasică a [[Sindrom nefrotic|sindromului nefrotic]] ( [[edem]], proteinurie, [[dislipidemie]], lipidurie și hipoalbuminemie ) <ref name="Introduction to Glomerular Disease: Clinical Presentations">{{Citat carte|titlu=Comprehensive Clinical Nephrology (Fourth Edition)|url=|doi=10.1016/B978-0-323-05876-6.00015-0|editură=Mosby|dată=2010|pagină=198|isbn=9780323058766|prenume=Jürgen|nume=Floege|prenume2=Richard J.|nume2=Johnson|prenume3=John|nume3=Feehally}}</ref>
<references/>
== Vezi și ==
* [[Sindrom nefrotic]]
* [[Nefrologie]]


Simptomele și semnele sindromului nefritic sunt:
{{ciot-boli}}


* Hematurie (sânge în urină) <ref name="Schrier">{{Citat carte|titlu=Renal and Electrolyte Disorders|url=https://books.google.com/?id=3IIqPtg-upwC&pg=PA560&dq=nephritic+syndrome+hematuria+symptom#v=onepage&q=nephritic%2520syndrome%2520hematuria%2520symptom&f=false|editură=Lippincott Williams & Wilkins|dată=2010-01-01|pagină=560|isbn=9781608310722|prenume=Robert W.|nume=Schrier}}</ref>
[[Categorie:Sindroame]]
* Proteinurie <3,5 g / d (proteine în urină)
* [[Hipertensiune arterială]] <ref>{{Citat carte|titlu=Atlas of Anatomic Pathology with Imaging: A Correlative Diagnostic Companion|url=https://books.google.com/books?id=6eNHAAAAQBAJ|editură=Springer Science & Business Media|dată=2013-03-12|pagină=287|isbn=9781447128465|prenume=Gerhard R. F.|nume=Krueger|prenume2=L. Maximilian|nume2=Buja}}</ref>
* Vedere încețoșată <ref name="NIH">{{Citat web|url=https://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/000495.htm|accessdate=2015-10-27|lucrare=www.nlm.nih.gov|titlu=Acute nephritic syndrome: MedlinePlus Medical Encyclopedia}}</ref>
* Azotemia (creșterea ureei sângelui și creatininei) <ref name="Madara">{{Citat carte|titlu=Quick Look Nursing: Pathophysiology|url=https://books.google.com/books?id=V3Mf5WhrymYC|editură=Jones & Bartlett Learning|dată=2008-07-08|pagină=484|isbn=9780763749323|prenume=Bernadette|nume=Madara|prenume2=Vanessa|nume2=Pomarico-Denino}}</ref>
* Oligurie (cantitate redusă de urină <400 ml / zi)

== Cauze ==
[[Fișier:Purpura.jpg|miniatura| Purpura ]]
Sindromul nefritic este cauzat de inflamația glomerulului și prezenței deșeurilor de urină; în plus, cauza poate fi infecțioasă, autoimună sau trombotică. <ref name="cause">{{Citat carte|titlu=Manual of Nephrology|url=https://books.google.com/books?id=9T21uBxZjj4C|editură=Lippincott Williams & Wilkins|dată=2008-10-01|pagini=144–145|isbn=9780781796194|limbă=en|prenume=Robert W.|nume=Schrier}}</ref> Cauzele pot fi împărțite pe grupe de vârstă, cum ar fi : <ref name="NIH">{{Citat web|url=https://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/000495.htm|accessdate=2015-10-27|lucrare=www.nlm.nih.gov|titlu=Acute nephritic syndrome: MedlinePlus Medical Encyclopedia}}</ref>

'''Copii / adolescenți'''

* Nefropatie IgA
* Glomerulonefrită post-streptococică
* [[Sindromul hemolitic-uremic|Sindromul uremic hemolitic]]
* Purpură Henoch – Schönlein

'''Adulți'''

* Sindromul Goodpasture
* LES
* Glomerulonefrită rapid progresivă
* Endocardită
* Indocardită

== Fiziopatologie ==
Fiziopatologia sindromului nefritic depinde de locul în care deteriorarea este făcută de complexele anticorp-antigen (în glomerul). În cazul nefropatiei IgA, glomerulul nu poate filtra antigenul-anticorp IgA și acest lucru provoacă un răspuns inflamator, apoi eliberarea de citokine (și factori de creștere) și, în final, are ca rezultat cicatrizarea glomerulară. <ref>{{Citat carte|titlu=Pathology: Implications for the Physical Therapist|url=https://books.google.com/books?id=1he0BQAAQBAJ|editură=Elsevier Health Sciences|dată=2014-11-05|pagină=980|isbn=9780323291224|prenume=Catherine C.|nume=Goodman|prenume2=Kenda S.|nume2=Fuller}}</ref>

== Diagnostic ==
Diagnosticarea clasică a sindromului nefritic este în urma glomerulonefritei post-streptococice, care este o complicație obișnuită în urma infectării cu bacteria ''Streptococcus'', prezentă în mod obișnuit pe piele. Testele uzuale pentru identificarea și diagnosticul sindromului nefritic la o persoană suspectă sunt: testarea electroliților sanguini, testarea ureei și a azotului sanguin, testarea potasiului, a proteinelor din urină, urogramă și biopsie renală.

== Tratament ==
Tratamentul sindromului nefritic constă în administrarea de medicamente antihipertensive și antiinflamatoare. Ulterior, tratamentul include reducerea potasiului (K) și sării, cât și repaus fizic.

== Prognostic ==
Deoarece sindromul nefritic nu este o boală, prognosticul depinde de cauza de bază. Prognosticul sindromului nefritic, la copii, datorită glomerulonefritei poststreptococice, este bun. <ref name="treat">{{Citat web|url=http://patient.info/doctor/acute-nephritis-and-nephrosis|accessdate=2015-10-27|lucrare=Patient|limbă=en-GB|titlu=Acute Nephritis; Nephrosis; Nephritic syndrome information. Patient {{!}} Patient}}</ref>

== Referințe ==
{{Listănote|32em
}}

== Bibliografie ==

* {{Citat carte|titlu=Pathophysiology|url=https://books.google.com/books?id=5WVCE4JUCQUC|editură=Jones & Bartlett Learning|dată=2002-01-01|isbn=9781556425653|prenume=Eileen M.|nume=Crutchlow|prenume2=Pamela J.|nume2=Dudac|prenume3=Suzanne|nume3=MacAvoy|prenume4=Bernadette R.|nume4=Madara}}
* {{Citat carte|titlu=Manual of Nephrology|url=https://books.google.com/books?id=J9CQAwAAQBAJ|editură=Lippincott Williams & Wilkins|dată=2014-05-13|isbn=9781469887364|prenume=Robert W.|nume=Schrier}}

== Legături externe ==

[[Categorie:Boli umane]]
[[Categorie:Nefrologie]]
[[Categorie:Nefrologie]]
[[Categorie:Boli renale]]
[[Categorie:Sindroame]]

Versiunea de la 2 octombrie 2019 14:01

Nephritic syndrome

Hematuria (one of the symptoms of Nephritic syndrome)
TratamentAntihypertensives [1]
Clasificare și resurse externe
ICD-9580  Modificați la Wikidata
ICD-10N00
N01
N03
N05  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
MedlinePlus000495

Sindromul nefritic este un sindrom ce cuprinde semnele nefritei, care este o boală a rinichilor ce implică inflamația . Adesea apare în glomerulonefrită, ce se caracterizează printr-o membrană glomerulară subterană subțire și pori mici în podocitele glomerulului, suficient de mari pentru a permite proteinelor și celulelor roșii din sânge să treacă în urină (producând proteinurie și hematurie). În schimb, sindromul nefrotic se caracterizează prin proteine ce trec în urină. Sindromul nefritic, ca și sindromul nefrotic, poate implica hipoalbuminemie, datorită prezenței albuminei proteica e, ce se deplasează din sânge în urină. [necesită citare medicală]

[ este nevoie de citare medicală ]

Semne și simptome

Istoric, sindromul nefritic a fost descris ca o prezentare a triadei clasice de simptome: hematurie, hipertensiune și azotemie culminând cu insuficiență renală. Această triadă contrastează cu pentada clasică a sindromului nefrotic ( edem, proteinurie, dislipidemie, lipidurie și hipoalbuminemie ) [2]

Simptomele și semnele sindromului nefritic sunt:

  • Hematurie (sânge în urină) [3]
  • Proteinurie <3,5 g / d (proteine în urină)
  • Hipertensiune arterială [4]
  • Vedere încețoșată [5]
  • Azotemia (creșterea ureei sângelui și creatininei) [6]
  • Oligurie (cantitate redusă de urină <400 ml / zi)

Cauze

Purpura

Sindromul nefritic este cauzat de inflamația glomerulului și prezenței deșeurilor de urină; în plus, cauza poate fi infecțioasă, autoimună sau trombotică. [7] Cauzele pot fi împărțite pe grupe de vârstă, cum ar fi : [5]

Copii / adolescenți

Adulți

  • Sindromul Goodpasture
  • LES
  • Glomerulonefrită rapid progresivă
  • Endocardită
  • Indocardită

Fiziopatologie

Fiziopatologia sindromului nefritic depinde de locul în care deteriorarea este făcută de complexele anticorp-antigen (în glomerul). În cazul nefropatiei IgA, glomerulul nu poate filtra antigenul-anticorp IgA și acest lucru provoacă un răspuns inflamator, apoi eliberarea de citokine (și factori de creștere) și, în final, are ca rezultat cicatrizarea glomerulară. [8]

Diagnostic

Diagnosticarea clasică a sindromului nefritic este în urma glomerulonefritei post-streptococice, care este o complicație obișnuită în urma infectării cu bacteria Streptococcus, prezentă în mod obișnuit pe piele. Testele uzuale pentru identificarea și diagnosticul sindromului nefritic la o persoană suspectă sunt: testarea electroliților sanguini, testarea ureei și a azotului sanguin, testarea potasiului, a proteinelor din urină, urogramă și biopsie renală.

Tratament

Tratamentul sindromului nefritic constă în administrarea de medicamente antihipertensive și antiinflamatoare. Ulterior, tratamentul include reducerea potasiului (K) și sării, cât și repaus fizic.

Prognostic

Deoarece sindromul nefritic nu este o boală, prognosticul depinde de cauza de bază. Prognosticul sindromului nefritic, la copii, datorită glomerulonefritei poststreptococice, este bun. [1]

Referințe

  1. ^ a b „Acute Nephritis; Nephrosis; Nephritic syndrome information. Patient | Patient”. Patient (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ Floege, Jürgen; Johnson, Richard J.; Feehally, John (). Comprehensive Clinical Nephrology (Fourth Edition). Mosby. p. 198. doi:10.1016/B978-0-323-05876-6.00015-0. ISBN 9780323058766. 
  3. ^ Schrier, Robert W. (). Renal and Electrolyte Disorders. Lippincott Williams & Wilkins. p. 560. ISBN 9781608310722. 
  4. ^ Krueger, Gerhard R. F.; Buja, L. Maximilian (). Atlas of Anatomic Pathology with Imaging: A Correlative Diagnostic Companion. Springer Science & Business Media. p. 287. ISBN 9781447128465. 
  5. ^ a b „Acute nephritic syndrome: MedlinePlus Medical Encyclopedia”. www.nlm.nih.gov. Accesat în . 
  6. ^ Madara, Bernadette; Pomarico-Denino, Vanessa (). Quick Look Nursing: Pathophysiology. Jones & Bartlett Learning. p. 484. ISBN 9780763749323. 
  7. ^ Schrier, Robert W. (). Manual of Nephrology (în engleză). Lippincott Williams & Wilkins. pp. 144–145. ISBN 9780781796194. 
  8. ^ Goodman, Catherine C.; Fuller, Kenda S. (). Pathology: Implications for the Physical Therapist. Elsevier Health Sciences. p. 980. ISBN 9780323291224. 

Bibliografie

Legături externe