Dilemă: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării
Completare articol
Linia 1: Linia 1:
O '''dilemă''' este o problemă care oferă două posibilități, din care niciuna nu este acceptabilă.
O '''dilemă''' este o problemă care oferă două posibilități, din care niciuna nu este acceptabilă.

==Argumentele dilematice==
Dilema este uneori utilizată ca un dispozitiv retoric. Izolarea sa ca material de carte a fost atribuită lui Hermogenes de Tarsus în lucrarea sa ''Invention''.<ref>Lucia Calboli Montefusco, ''Rhetorical use of dilemmatic arguments'', Rhetorica: A Journal of the History of Rhetoric Vol. 28, No. 4 (Autumn 2010), pp. 363–383, at p. 364. Published by: University of California Press on behalf of the International Society for the History of Rhetoric. DOI: 10.1525/rh.2010.28.4.363 {{jstor|10.1525/rh.2010.28.4.363}}</ref> [[Charles Peirce|C. S. Peirce]] a dat o definiție a ''argumentului dilematic'' ca orice argument bazat pe mijlocul exclus.<ref>{{cite book |last1=Ghosh |first1=Sujata |last2=Prasad |first2=Sanjiva |title=Logic and Its Applications: 7th Indian Conference, ICLA 2017, Kanpur, India, January 5-7, 2017, Proceedings |date=2016 |publisher=Springer |isbn=9783662540695 |page=177 note 5|url=https://books.google.co.uk/books?id=etrJDQAAQBAJ&pg=PA177 |language=en}}</ref>

În formularul "trebuie să accepți fie A, fie B"; aici A și B ar fi propoziții, fiecare conducând la o altă concluzie și aplicată incorect, constituie o dihotomie falsă, adică o eroare. Folosirea tradițională a distins dilema ca un "silogismul cu coarne" de sofismul care a atras denumirea latină ''cornutus''.<ref>{{cite book |last1=Hamilton |first1=Sir William |title=The Logic of Sir William Hamilton, Bart |date=1863 |publisher=Moore, Wilstach & Baldwin |url=https://books.google.co.uk/books?id=rUEdAQAAMAAJ&pg=PA185 |language=en}}</ref> Folosirea originală a cuvântului ''coarne'' în limba engleză a fost atribuită lui Nicholas Udall în cartea sa Parafrazări din 1548, traducând din termenul latin ''cornuta interogatio''.<ref>{{cite book |last1=Erasmus |first1=Desiderius |title=Paraphrase on Luke 11-24 |date=2003 |publisher=University of Toronto Press |isbn=9780802036537 |url=https://books.google.co.uk/books?id=q9ZLk_Qw0ZQC&pg=PA158 |language=en}}</ref>


== În filosofie ==
== În filosofie ==

Versiunea de la 13 decembrie 2018 21:04

O dilemă este o problemă care oferă două posibilități, din care niciuna nu este acceptabilă.

Argumentele dilematice

Dilema este uneori utilizată ca un dispozitiv retoric. Izolarea sa ca material de carte a fost atribuită lui Hermogenes de Tarsus în lucrarea sa Invention.[1] C. S. Peirce a dat o definiție a argumentului dilematic ca orice argument bazat pe mijlocul exclus.[2]

În formularul "trebuie să accepți fie A, fie B"; aici A și B ar fi propoziții, fiecare conducând la o altă concluzie și aplicată incorect, constituie o dihotomie falsă, adică o eroare. Folosirea tradițională a distins dilema ca un "silogismul cu coarne" de sofismul care a atras denumirea latină cornutus.[3] Folosirea originală a cuvântului coarne în limba engleză a fost atribuită lui Nicholas Udall în cartea sa Parafrazări din 1548, traducând din termenul latin cornuta interogatio.[4]

În filosofie

Argumentarea dilematică a fost atribuită lui Melissus de Samos, un filozof presocratic, ale cărui lucrări supraviețuiesc în formă fragmentară, făcând originea tehnicii în filosofie imponderabilă. A fost stabilită împreună cu Diodorus Cronus (mort în 284 î.Hr.)[5] Paradoxurile lui Zenon din Eleea au fost raportate de Aristotel în formă de dilemă, dar ar fi putut să se conformeze cu ceea ce a spus Platon despre stilul lui Zeno.[6]

Legături externe

  1. ^ Lucia Calboli Montefusco, Rhetorical use of dilemmatic arguments, Rhetorica: A Journal of the History of Rhetoric Vol. 28, No. 4 (Autumn 2010), pp. 363–383, at p. 364. Published by: University of California Press on behalf of the International Society for the History of Rhetoric. DOI: 10.1525/rh.2010.28.4.363 Format:Jstor
  2. ^ Ghosh, Sujata; Prasad, Sanjiva (). Logic and Its Applications: 7th Indian Conference, ICLA 2017, Kanpur, India, January 5-7, 2017, Proceedings (în engleză). Springer. p. 177 note 5. ISBN 9783662540695. 
  3. ^ Hamilton, Sir William (). The Logic of Sir William Hamilton, Bart (în engleză). Moore, Wilstach & Baldwin. 
  4. ^ Erasmus, Desiderius (). Paraphrase on Luke 11-24 (în engleză). University of Toronto Press. ISBN 9780802036537. 
  5. ^ Sedley, David (). „Diodorus Cronus”. The Stanford Encyclopedia of Philosophy. Metaphysics Research Lab, Stanford University. 
  6. ^ Palmer, John (). „Zeno of Elea”. The Stanford Encyclopedia of Philosophy. Metaphysics Research Lab, Stanford University.